1antigrindina01
1antigrindina2
1Centrul AntiGrindina
1Centrul AntiGrindina2
1Centrul AntiGrindina3
1Dan Axinte 1

Dimensiune font:

La lupta cu grindina suntem cu jumătate de secol în urma Basarabiei!

| 17-07-2019 00:00

 * la Iaşi, unde prima rachetă antigrindină a fost lansată în 2011, există opt puncte de lansare - Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora, Coarnele Caprei, Sârca, Strunga şi Hălăuceşti, la care se vor mai adăuga încă patru în cursul acestui an - Moţca, Lespezi, Plugari şi Româneşti * la solicitarea unor mari fermieri, este posibil să mai apară încă două puncte de lansare - la Vlădeni şi Ţigănaşi * partea de est a judeţului nu este acoperită, din motive obiective - e prea aproape de graniţă şi ar exista riscul ca unele rachete să ajungă în spaţiul aerian al Republicii Moldova * nu se pot lansa rachete deasupra zonelor cu o densitate a populaţiei mai mare de 1.000 locuitori pe kmp

 

De câţiva ani buni, vară de vară, unul dintre subiectele adânc dezbătute, mai ales în rândul celor de la sate, este lupta cu grindina. Multe zvonuri, mituri şi legende. Nu puţini sunt cei care asociază această activitate cu schimbările abrupte ale climei. Reţelele de socializare gen Facebook încurcă şi mai mult borcanele, distribuind tot felul de ipoteze şi explicaţii ce au mai multă legătură cu basmele, decât cu realitatea. Asta pentru că România a intrat foarte târziu în bătălia cu capriciile naturii.

La capitolul acesta cu antigrindina, noi suntem tare în urmă, nu doar faţă de Europa de Vest, chiar şi faţă de Republica Moldova. De exemplu, francezii folosesc generatoarele terestre din 1955, iar basarabenii lucrează cu rachetele din 1963. Motivul întârzierii: încăpăţânarea lui Ceauşescu, apoi primul deceniu al tranziţiei. Legea 173, cea care reglementează modificările artificiale ale vremii, a fost votată abia în 2008. Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor şi-a început, efectiv, activitatea în 2010, iar Centrul Zonal Moldova de la Iaşi, un an mai târziu, fiind compus din UCCG Moldova 1 şi UCCG Vrancea (Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină).

Partea operaţională a fost externalizată de Ministerul Agriculturii către două societăţi private, care au personal specializat. Astfel, cea mai mare parte a teritoriului naţional este acoperit de către SC General Conf Grup SRL Bucureşti, un grup de firme cu capital privat integral românesc, care se ocupă cu producţia şi comercializarea echipamentelor individuale de protecţie a muncii, echipamentelor militare, pentru poliţie, pompieri, apărare civilă.

Prioritare sunt podgoriile şi livezile

La Iaşi, UCCG Moldova 1 are două grupuri de combatere. La Cotnari, unde sunt opt puncte de lansare (Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora, Coarnele Caprei, Sârca, Strunga şi Hălăuceşti), la care se vor mai adăuga încă patru în cursul acestui an (Moţca, Lespezi, Plugari şi Româneşti), şi la Huşi, care scanează nordul judeţului vecin şi are puncte de lansare la Buneşti-Avereşti, Creţeşti, Soleşti şi Codăeşti.

Partea de est a judeţului nu este acoperită deloc şi asta din motive obiective - e prea aproape de graniţă şi ar exista riscul ca unele rachete să ajungă în spaţiul aerian al Republicii Moldova. Alt motiv este acela că la studiul de fezabilitate efectuat de proiectantul general, prioritate au avut zonele cu valoare economică ridicată, cum ar fi podgoria de la Cotnari sau livezile de la Sârca.

Studiul de fezabilitate, realizat, în cooperare cu ANM, universităţile, Ministerul Agriculturii, aviaţia militară şi cea civilă prevăzuse iniţial trei grupuri cu şapte puncte de lansare în jurul Iaşului, dar s-a renunţat la idee. Pentru că, unu la mână, nu se pot lansa rachete deasupra zonelor cu o densitate a populaţiei mai mare de 1.000 locuitori pe kmp. Alt argument a fost proximitatea aeroportului, s-ar fi perturbat activitatea de acolo ori s-ar fi înregistrat prea multe interdicţii de lansare, ce ar fi dus la ineficienţă economică. În fine, amplasamentul în zonă de frontieră.

La solicitarea unor mari fermieri, e posibil să mai apară încă două puncte de lansare, la Vlădeni şi Ţigănaşi.

Rachete vs generatoare terestre

Restul judeţului urmează a fi acoperit de generatoare terestre. Care foloseşte aceeaşi substanţă activă ca şi rachetele: iodura de argint. Au însă, două mari inconveniente. Trebuiesc pornite cu cel puţin trei ore înainte de alertă, pentru ca aersolii de iodură de argint (substanţa activă) să poată ajunge la altitudini de peste 10000 m. Din păcate, traiectoria lor nu poate fi controlată, depinde de direcţia şi viteza curenţilor ascendenţi.

Generatoarele sunt nişte butelii încărcate cu acetilenă, care provoacă vaporizarea iodurii de argint. Aceasta din urmă a fost aleasă ca substanţă activă, întrucât seamănă cel mai mult cu gheaţa în ce priveşte structura cristalografică. În plus, nu este toxică.

Fenomenul care se petrece e următorul: aerosolii urcă în atmosferă, ajung la altitudini unde temperatura e extrem de scăzută (pot fi şi -65 grade Celsius), acolo vaporii se solidifică, iar cristalele se insinuează printre cele de gheaţă, împiedicând astfel formarea grindinii.

Preţul unui generator se învârte în jurul sumei de 3.000 de euro, iar 100 de astfel de aparate ar putea acoperi tot judeţul. Pe piaţă, există două tipuri de generatoare, unele cu comandă manuală, altele computerizate. Ele trebuie dispuse în reţea, la 5-7 km unul de altul. Iar 100 de asemenea aparate ar fi suficiente pentru tot judeţul.

Din păcate, eficacitatea generatoarelor este una destul de redusă, 45-55%. Faţă de 72-95% cât au rachetele.

Beneficiile, de zece ori mai mari decât costurile

Că tot am revenit la rachete, trebuie spus că acestea au o rază de acţiune de aproximativ 10 km, sunt mult mai precise, dar, cum spuneam, utilizarea lor e mult restricţionată. Cât priveşte eficienţa economică, studiile arată că folosirea lor e foarte profitabilă. Una ajunge pe undeva la 1.000 de euro, iar raportul cost/beneficiu este de aproape 1 la 10. Mai concret, pentru protejarea unui hectar de cultură se cheltuiesc între 10 şi 15 euro la o lansare. Ceea ce-i chiar foarte ieftin.

În fapt, rachetele nu sunt altceva decât vectori de transport, au trei orificii în vârful metalic, pe unde se eliberează aerosolii. Iodura de argint este vaporizată în urma arderii cartuşului de fum (numele explozibilului nu poate fi făcut public). Corpul rachetei e făcut din carton impregnat cu diverse răşini şi se autodistruge în urma exploziei, la aproximativ 50 de secunde de la lansare, dar nu mai jos de altitudinea de 1500 m.

Sunt în folosinţă, în acest moment, două tipuri de rachete: cele lungi (RAG 96) şi cele scurte (RAG 96-S). Primele sunt, clar, cel mai des utilizate. În sezonul actual (care a început la 15 aprilie) au fost lansate, pe parcursul a 32 de zile, 731 de rachete, dintre care 661 au fost din cele lungi, fiind combătute 156 de celule convective. Cele mai recente „trageri” au avut loc duminică, la Strunga. Acolo s-au folosit rachete scurte.

Un alt mit „demolat” în urma discuţiilor a fost cel precum că rachetele antigrindină aduc secetă. Dimpotrivă, cantitatea de precipitaţii creşte. Iodura de argint facilitează conglomerarea micilor şi răsfiratelor cristale de gheaţă în fragmente de dimensiuni apreciabile, apoi le rupe, topirea producându-se astfel mult mai rapid. Fapt logic din punct de vedere al fizicii şi confirmat de statistică.

Disciplină, ca la armată

UCCG Moldova 1 are o organizare şi un concept de lucru cazon, deşi instituţia nu este militarizată. E vorba de o disciplină fermă, decidentul fiind cel de la punctul de comandă. Cei de la punctele de lansare doar execută. Fără să comenteze, fără să voteze. Aceştia din urmă lucrează în echipe de câte doi (unul e înarmat), în regim 24 cu 72. Aşadar, fiecare punct de lansare are câte 8 angajaţi (ca să se poată asigura permanenţa), în marea lor majoritate fiind selecţionaţi dintre localnici. După care au fost şcoliţi la Centrul Zonal de Coordonare Moldova.

Apropo de punctele de lansare, amplasate, cum am arătat, în zone rurale - la început, localnicii s-au arătat foarte sceptici, uneori chiar duşmănoşi. Cu timpul, s-au convins de eficienţa tehnologiei şi acum abia aşteaptă noi „trageri cu racheta”.

Lansarea unei rachete nu se face după ureche, nici în urma sesizărilor populaţiei. E o procedură specială, ce presupune cooperarea mai multor instituţii, în primul rând aviaţia. Atât militară, cât şi civilă. La centrul de comandă se lucrează (la fel ca şi la lansare) 24 de ore din 24, este monitorizată situaţia meteo din judeţ, dar şi la nivel de continent. Se folosesc radare, imagini din satelit, se prelucrează date primite de la ANM şi de la ROMATSA.

În caz că apare vreo prezumţie de grindină, primul pas îl reprezintă informarea aviaţiilor. Militară şi civilă. Urmează pregătirea pentru intervenţie, apoi pre-alarma şi, cu cel mult 30 de minute înainte de intervenţie, se solicită aviaţiei permisiunea de lansare. Trebuie acordul ambelor aviaţii, fiecare având drept de veto.

De multe ori s-a întâmplat să apară diverse urgenţe, iar permisiunea să fie anulată în ultimul moment. Ca de exemplu, luni, la ora 15.06, când intervenţia a fost stopată cu trei minute înainte de clipa planificată pentru lansare.

De la declanşarea pregătirii şi până la împrăştierea iodurii, totul se înregistrează vocal şi scriptic. Coordonatorul de intervenţie activă este cel care hotărăşte, restul personalului se supune şi execută.

Un rol determinant în toată această activitate de supunere a capriciilor naturii îl are Centrul Unic Integrat Antigrindină. Acesta reprezintă interfaţa cu ROMATSA, COA (Centrul Operaţional Aerian) şi celelalte autorităţi implicate în acţiunile de modificare artificială a vremii.

Marcel FLUERARU, Petrişor FILIP

 

Dan Axinte

Acum în vârstă de 63 de ani, cel mai important pion în implementarea proiectului de modificare artificială a vremii (antigrindina) la nivel naţional este, la bază, ofiţer de radiolocaţie. A lucrat ani buni în apărarea antiaeriană, a fost apoi şeful Inspectoratului de Protecţie Civilă (actualul ISU), are în spate 24 de ani de voluntariat la Crucea Roşie, unde a avut două mandate de preşedinte şi două de vicepreşedinte (funcţie pe care o deţine şi în prezent). Practic, Dan Axinte, directorul operator al Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină „Moldova 1” Iaşi, are toate competenţele trebuincioase şi o experienţă solidă în spate. Pentru că, lucru mai puţin ştiut, îşi pregăteşte şi un doctorat în climatologie la Facultatea de Geografie-Geologie din cadrul UAIC.

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

 

 

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE. Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iasi S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al S.C. Danilux S.R.L., cu sediul în mun. Botoşani, str. Primaverii, nr. 25, sc. F, et. P, Jud. Botoşani, CUI RO12598561 J7/6/2000 numită conform Sentinţei nr. 144/23.02.2011, pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. 2715/40/2010, anunţă scoaterea la vânzare, prin licitaţie publică organizată la data de 04.07.2019, ora 14.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, a următoarelor imobile: Nr. activ Denumire activ Valoare de evaluare (lei fără T.V.A.) Valoare de pornire a licitatiei (fără T.V.A.). Activul 1 Spațiu comercial situat în mun. Botosani, str. Calea Nationala, nr. 207, jud. Botoşani cu suprafaţa construită de 251,60 mp şi suprafaţa utilă de 219,39 mp şi teren aferent construcţiei cu suprafaţa de 363 mp, înscris în Cartea Funciară nr. 50743 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 4646/N) cu numărul cadastral 1433-4470. 1.274.300,00 78.000,00 euro*. Activul 3 Proprietatea imobiliară situată în zona marginală a loc. Cătămărești Deal, com. Mihai Eminescu, jud. Botoșani, ce include: grajd cu suprafața construită de 745 mp și teren aferent construcției cu suprafața de 2.580,76 mp, înscrise în Cartea Funciară nr. 50184 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 357/N) cu numărul cadastral 22/21/1/2/2/2/1 și bunuri mobile aferente, respectiv telefon mobil, birouri – 10 bucăți. 1.702.400,00 89.100,00 euro*. Sumă ce va fi achitată în lei la cursul valutar BNR din ziua plății. Poate participa la licitaţie orice persoană fizică sau juridică care depune până cel târziu la data de 03.07.2019, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, toate documentele prevăzute în caietul de sarcini, care se poate procura de la sediul lichidatorului judiciar, în fiecare zi de luni până vineri, orele 08.00 – 16.00. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele: 0330/401589, 0758049901, 0749244377; 0232/243864, fax: 0232/212231. Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.
1.000 de tineri ortodocşi vor participa la întâlnirea cu Peter Hurley, irlandezul îndrăgostit de România
24/08/2019 07:19

    Episcopia Huşilor şi Asociaţia Tinerilor Ortodocşi Vaslui organizează, sambătă, 24 august, cea de-a doua ediţie a Întalnirii Tinerilor Ortodocşi din Eparhia Huşilor, eveniment ca ...

  Realizatorul primelor albume cu mănăstirile Arbore și Voroneț, omagiat la Festivalul de arte vizuale
24/08/2019 06:17

    Invitaţi din SUA, Grecia, Suedia, Polonia, Norvegia şi Romania vor participa la ediţia din acest an a Festivalului de arte vizuale - VSLO, care a inceput ieri la Vama Veche. La eveniment sunt ...

Academia de Talente „Ella Gondoş”, recital pe covorul roşu
24/08/2019 06:16

    Academia de Talente „Ella Gondoş” uimeşte din nou prin eleganţă şi rafinament. Pe 4 septembrie, Grădina Elysium se va umple de vocile artiştilor indrumaţi de Ella Gondoş Tim ...

O călătorie în lumea păpușilor prietenoase
24/08/2019 05:15

    O idee venită din joacă i-a adus unei iesence un succes foarte mare in doar o lună si jumătate. Mihaela Sinescu confectionează păpusele din sosetele colorate, spre marea ei satisfactie si ...

Comuna Deleni va avea un telescop, pentru observaţii astronomice
24/08/2019 00:00

* proiectul „Constelaţia bibliotecilor” urmăreşte inovarea şi diversificarea serviciilor de bibliotecă, prin infiinţarea unor cluburi de astronomie in cinci biblioteci din judeţul Iaşi, şi ...

Probleme cu finanţarea proiectelor depuse de Primăria Iaşi la ADRNE
24/08/2019 00:00

Primarul Mihai Chirica a participat in această săptămană la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est din Piatra Neamţ, alături de primarii celorlalte cinci municipii reşedinţă de judeţ ...

Drumul spre Aeroport, scos la licitaţie!
24/08/2019 00:00

Municipalitatea ieşeană a scos la licitaţie proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare pentru un nou pachet de străzi importante. Astfel, pe 20 septembrie va avea loc deschiderea ofertelor pentru ...

Iaşul va avea echipe de intervenţie în cazurile de violenţă domestică
24/08/2019 00:00

Primarul Iaşului a anunţat ieri că va propune infiinţarea unei echipe mobile de intervenţie de urgenţă in cazurile de violenţă domestică. „În şedinţa pe care am propus-o pe data de 29 ...

Congresul Profesorilor de Istorie şi Limba Română, la Iaşi
23/08/2019 22:19

Peste 120 de cadre didactice din Romania şi comunităţile istorice romaneşti din jurul graniţelor se reunesc la Iaşi pentru a discuta despre unitatea lingvistică şi istoria comună a romanilor de pretuti ...

Autoturism căutat pentru furt din 2016, descoperit la Sculeni
23/08/2019 22:16

* conducătorul auto susţine că a cumpărat maşina in leasing, plătind lunar cate 212 euro, pană la achitarea integrală a ratelor * autoturismul, in valoare de 19.000 de lei, a fost indisponibilizat Un c ...