Legende cu „Fata Moartă” şi capre negre

 

 

Unul dintre cele mai frumoase locuri din județ, plin de istorie, mister și de legende știute și neștiute, singurul din Bacău ce adăpostește capre negre, este Valea Cașinului. Peisajul, de o frumusețe debordantă în orice anotimp, este întregit de două cascade- Buciaș, cea mai mare din județ, și „Fata Moartă”. Locurile încărcate de istorie au fermecat-o și pe Regina Maria a României, care obișnuia să petreacă noaptea de Înviere la Mănăstirea Cașin. Există și o frumoasă poveste de dragoste între un ofițer român și regina tuturor românilor, Maria a României. În mijlocul cimitirului, una dintre cruci poartă inscripţia . Nimeni nu ştie dac„Ostaşului care n-a ştiut ce e primejdia în apărarea pământului iubit al ţării sale, aceluia pe care biruitor asupra rănilor fatalitatea singură l-a putut răpi. Regina României a vărsat o lacrimă pe locul de odihnă”ă povestea de iubire dintre regină şi Xenofon Obreja a fost adevărată. Cert este că cea mai mare cruce din cimitir este dedicată unui sublocotenent, iar inscripţia e dovada că eroul avea un loc special în inima „îngerului fără aripi”. Regina Maria a petrecut luni întregi pe frontul din Caşin. A îngrijit răni, a pansat suflete şi cel mai important, a sădit iubirea de patrie în inimi de viteji. După război, a venit ani la rând să petreacă seara de Înviere la mănăstire, însoțită de generalul Averescu și de marele istoric Nicolae Iorga. În clopotnița mănăstirii, ce are pe boltă „capul de bour”, încă se păstrează un tron al Reginei Maria. După ce Regele Ferdinand i-a interzis să mai vină prin aceste locuri, din economiile sale Regina Maria a ridicat la București, în zona Arcului de Triumf, Mănăstirea Cașin, în amintirea vremurilor petrecute pe frontul de pe Valea Cașinului.

Cascadele „Fata Moartă” și Buciaș, locuri de vis

În aceste locuri istoria se împletește cu legendele, câteva dintre acestea fiind amintite de Ioan Missir în volumul „Fata Moartă” -- „Rezervaţia naturală Buciaş se află în comuna Mănăstirea Caşin, la 25 km de municipiul Oneşti, judeţul Bacău, şi se întinde pe o suprafaţă de 471 hectare. Este o rezervaţie peisagistică, iar habitatul protejat este reprezentat de cursul inferior al pârâului Buciaş. Văile sunt de tip chei, iar la mare preţ se află cascada Buciaş. Zona se mândreşte cu faptul că doar aici s-a instalat natural capra neagră”. Situată în cadrul rezervației naturale cu același nume, la circa 25 de kilometri de Onești, cascada Buciaș este formată prin prăbușirea talvegului pârâului Buciaş, afluent de stânga al Cașinului. Cu o înălțime de 15 metri, este cea mai mare cădere de apă naturală din județul Bacău și precede o altă cascadă, foarte puțin cunoscută – Cascada „Fata Moartă”. În apropiere se află și Schitul Buciaș și Păstrăvăria Înțărcătoarea. Pentru cei de prin părțile locului, „Fata Moartă” este o legendă tristă. „Demult, o fată, mai frumoasă decât toate fetele din șapte sate, era îndrăgostită cu un flăcău. Prins cu arcanul și dus la oaste, flăcăul dezertează de dorul fetei și, înfruntând legea, vine într-o noapte acasă. Dă de știre mândrei lui, se ascunde în munți și, pe poteci cunoscute numai de dânșii, își duc, furișându-se, dragostea lor vinovată. Hăituit, dezertorul se face haiduc, iar haiducul stăpânește munții și văile Cașinului. Se înjgheabă poteri, fata îi dă de veste și, în dragostea ei, nu vrea să-l părăsească. Încercuiți, ajung pe un plai, hotar în hotar cu Țara Nemțească. Fără scăpare, își riscă viața și când potera strânge lațul găsesc pe plai fata înjunghiată, iar haiducul – zdrobit în prăpastie”, menționează Ioan Missir în cartea sa. Pentru cei care au luat parte la luptele din preajma Cașinului, denumirea „Fata Moartă” a devenit însă simbolul unei și mai mari drame: „Pentru noi combatanții – spune Ioan Missir – este o dâră de sânge tânăr și curat; este locul unde trunchiurile copacilor, retezați de uraganul artileriei, poartă schije și gloanțe, unde fiecare brazdă e însemnată. Este locul sfredelit de tranșee amice și dușmane, unde am trăit două luni de încercări desperate, de atacuri câștigate și frânte sub bombardamente infernale. Este locul unde am tăiat aripele acvilelor bavareze îmbătate de asalt și unde, întăriți în credința unei biruinți târzii nu am dat îndărăt decât sub valul uriaș inamic. Acolo, la câțiva metri de inamic, îngropați în șanțuri, muream de nostalgia trecutului și amintirilor noastre, fără speranță de reîntoarcere la zile senine și frumoase. Pentru cei rămași acasă, Fata Moartă este locul către care a zburat gândul reîntoarcerii celui drag plecat pe front, prefăcut în cimitir, unde soți, frați ori părinți au închis ochii pentru totdeauna”.

Pe muntele „Fata Moartă” şi-a dat viaţa pentru ţară în toamna lui 1916 și locotenentul Alexandru Florescu din Ploieşti. Trupele lui cuceriseră muntele ocupat de duşmani printr-o ofensivă teribilă, înaintând pieptiş de-a lungul coastei muntelui. Când a fost încercuit de trupele inamice, a refuzat să se predea. A căzut doar după o crâncenă luptă la baionetă. Scrisoarea de înștiințare a morţii eroului trimisă soţiei lui, Victoria, e păstrată cu respect în arhivele comunei Mănăstirea Caşin. Locotenentul îşi doarme azi somnul de veci alături de alţi 8.000 de viteji în cimitirul eroilor din Mănăstirea Caşin. Sunt mai mulţi decât toți locuitorii din comună. Florin CRĂCIUN