Moldova visează să ajungă din urmă Europa

* strategia ARDNE pe următorii şase ani estimează o creştere de aproape patru ori a numărului de km de drum judeţean şi comunal modernizat, precum şi o dublare a numărului de pasageri din cele trei aeroporturi * estimările arată că investiţiile vor duce la o reducere cu 125.000 de persoane a populaţiei sărace, iar şomajul în rândul tinerilor se va înjumătăţi

Pe hârtie, Moldova ar putea reduce substanţial decalajul de dezvoltare faţă de celelalte regiuni în cel mult opt ani. Primul proiect al strategiei Regiunii de Nord-Est în perioada 2014-2020 a fost publicat de către agenţia regională de resort. Documentul, aflat încă în fază de lucru, arată cifre optimiste în privinţa dezvoltării şi recuperarea unor decalaje până la orizontul anului 2022, când vor finalizate ultimele proiecte europene care vor fi demarate în perioada sus-menţionată. „Ţinta propusă pentru anul 2022 este ca indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional pe cap de locuitor la nivel regional să ajungă la 75% din valoarea indicatorului la nivel naţional şi 37% din valoarea indicatorului la nivel comunitar”, se arată în strategia Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Est (ARDNE). Spre comparaţie, în prezent, indicii sunt de 61%, respectiv 28,8% (penultimul loc în Uniunea Europeană). Actul stabileşte şi un prim set de priorităţi regionale de intervenţie: crearea de locuri de muncă şi resursă umană calificată, dezvoltarea infrastructurii, sprijinirea mediului de afaceri şi protecţia mediului. Pe astfel de măsuri de intervenţie, precum şi pe altele, se vor aloca fonduri europene pentru perioada 2014-2020.

Regiunea de Nord-Est înregistrează cea mai mare pondere a populaţiei sărace din ţară - 25,9%

Care sunt ţintele propuse pentru 2022

Potrivit strategiei, în 2022 rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani va fi de maximum 8% la nivel regional şi de 15% în mediul urban, faţă de 13,2% şi, respectiv, 30%, cote înregistrate în 2010. O creştere spectaculoasă ar urma să aibă loc în cazul indicatorului privind formarea profesională a adulţilor (de la 1% la 7%), în timp ce în cazul ratei de abandon şcolar este prevăzută o scădere de opt procente (de la 20% la 12%). O altă ţintă constă în reducerea cu 125.000 a persoanelor aflate în sărăcie sau excluziune, faţă de 2010. În prezent, indicatorii arată că în Regiunea de Nord-Est există cea mai mare pondere a populaţiei sărace din ţară (25,9%), în timp ce rata sărăciei absolute este de 7,7%, iar cea a sărăciei severe de 1,3%.

Un milion de pasageri pe trei aeroporturi

La nivelul infrastructurii de transport, ARDNE estimează un număr total de un milion de pasageri în cadrul celor trei aeroporturi regionale (Iaşi, Bacău, Suceava), în prezent fiind aproape 500.000 de călători. Potrivit documentului, numărul de pasageri va fi atins în urma proiectelor de modernizare demarate în cele trei judeţe. Strategia prezintă date statistice foarte optimiste şi în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, în condiţiile în care estimează o creştere de aproape patru ori a numărului de kilometri de drum judeţean şi comunal existent la ora actuală. Astfel, estimările arată că, la sfârşitul 2022, vor fi modernizaţi peste 40.000 km de drum faţă de 11.412 km, dintr-un total de 67.013 km. În plus, până în anul menţionat ar trebui să fie finalizate şi variantele de ocolire în cazul a 10 oraşe şi reabilitate cinci gări. „Obiectivul general este derularea în Regiunea de Nord-Est a unui proces de creştere economică durabilă, favorabil creşterii competitivităţii economice şi incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor existente faţă de celelalte regiuni ale României”, se arată în strategia ARDNE.

Deşi strategia prevede o creştere de aproape patru ori a numărului de km de drum modernizat, deocamdată nu există nicio axă de finanţare europeană stabilită pentru infrastructura rutieră în perioada 2014 - 2020

Care sunt cauzele prăpastiei de dezvoltare

Strategia ARDNE identifică şi trei principali factori care determină actualul nivel scăzut al dezvoltării a Regiunii de Nord-Est. Aceştia sunt lipsa alternativelor economice pentru populaţia din mediul rural, competitivitatea scăzută a mediului economic şi nivelul scăzut de atractivitate pentru investitori, în special în zonele rurale şi oraşelor mici şi mijlocii. Printre problemele cheie subliniate se află, printre altele, cea mai redusă valoare a produsului intern brut regional, nivelul scăzut al productivităţii muncii, nivelul foarte scăzut al investiţiilor străine, un fenomen continuu de îmbătrânire a populaţiei, ponderea scăzută a populaţiei ocupate în industrie, nivelul foarte scăzut al veniturilor gospodăriilor şi nivelul ridicat al şomajului în rândul tinerilor şi cel de lungă durată.

(Alex Andrei)