Muzeografii au ieşit în stradă

 Angajaţii de la Palatul Culturii s-au raliat protestului naţional * ei sunt nemulţumiţi de finanţare, de lipsa personalului, de modul în care este tratat Ministerul Culturii

 

Cei 154 de angajaţi de la cele patru muzee ale Complezului Muzeal Moldova Iaşi au declanşat ieri un protest spontan, fără a-şi întrerupe activitatea. Ei au purtat banderole albe şi şi-au prezentat nemulţumirile la fel ca şi colegii lor din Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, Asociaţia Managerilor Muzeelor din România, precum şi alte entităţi profesionale din domeniul muzeal, peste 100 la număr. „Facem un protest, şi nu o grevă. Vrem să semnalăm deficienţe foarte grave, care au fost prezentate în repetare rânduri şi care ţin de comunicare, organizare în cadrul ministerului, de fonduri. Ministerul Culturii nu este tratat ca un minister important. Nu este pe picior de egalitate cu alte ministere, dovadă bugetul alocat. Nu este vina ministrului Culturii, ci trebuie adoptată o măsură la nivelul Guvernului. Ministerul Culturii trebuie să aibă un buget consistent”, a spus managerul Complexului Muzeal Naţional Moldova, Lăcrămioara Stratulat. Nemulţumirile lor pleacă de la faptul că nu li se asigură un „buget decent” pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţii normale şi nu este vorba despre salarii, ci şi de investiţii. „Spun acest lucru din perspectiva Muzeului Etnografic, pe care îl coordonez. Din 2016, de când s-a redeschis Palatul Culturii, nu s-a mai primit niciun ban pentru investiţii, iar fondurile proprii trebuie să le redistribuim pentru a ne plăti utilităţile. Este un cerc vicios, pentru că, neavând bani de investiţii pentru dezvoltarea muzeelor şi folosind fondurile proprii pentru plata utilităţilor, nu putem utiliza nici fondurile proprii pentru dezvoltarea expoziţiilor şi a depozitelor. Stăm cu expoziţii pregătite, însă nu avem bani să le putem pune pe simeze, să le putem panota”, a completat şeful Muzeului Etnografic, Victor Munteanu. El a atins şi problema personalului, despre care spune că este insuficient: „Lucrăm cu jumătate din personal, pentru că posturile sunt blocate. Nu avem supraveghetori suficienţi. Muzeul Etnografic lucrează la jumătate din personal, adică cinci angajaţi pentru 14 săli”.

„Lucrăm la limita subzistenţei”

Dintre toate, cea mai gravă este situaţia financiară. „În ultimele două decenii nu ne-am confruntat cu aşa ceva. Palatul Culturii a fost redeschis abia acum trei ani, dar avem nevoie de fonduri pentru expoziţiile permanente. Chiar dacă am avea aceste expoziţii permanente, am avea nevoie de personal. Pentru tot complexul şi toate muzeele din complex există doar o echipă de şase muncitori. În astfel de condiţii este dificil să supravieţuim. Toată echipa administrativă este plecată la Muzeul din Ruginoasa ca să spargă lemne pentru încălzirea sălilor peste iarnă. La Palat sunt 36.000 de metri pătraţi de încălzit. Factura la curent e enormă. Lucrăm la limita subzistenţei, cu toate forţele noastre”, a declarat directorul Muzeului de Istorie din cadrul Palatului Culturii, Senica Ţurcanu.
Muzeele din România sunt într-o situaţie care poate conduce, pe termen lung, la o degradare accelerată a patrimoniului, după cum a precizat preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România (RNMR), Ciprian Ştefan Anghel. „Lipsa investiţiilor ferme în infrastructura muzeală, depozite, laboratoare, săli de expoziţii, generează în fiecare an o luptă surdă de supravieţuire a fiecărui muzeu în parte, indiferent de ordonatorul de credite căruia i se subordonează. Luând în considerare şi creşterile costurilor pentru diversele categorii de cheltuieli obligatorii, alocarea la nivel minimal a fondurilor pentru funcţionare periclitează dezvoltarea programelor culturale menite să valorizeze patrimoniul deţinut. Diferenţele si discrepanţele salariale tensionează în mod suplimentar resursele umane, oricum limitate ca număr şi lipsite de o perspectivă de dezvoltare sănătoasă. Echilibrarea salarială în raport cu celelalte instituţii de cultură, în speţă cu cele din domeniul artelor spectacolului, ar asigura o stabilitate pe termen mediu şi ar încetini fluctuaţia de personal. În acelaşi timp, aducerea statului de funcţii la zi, cu posturile vacante dar fără alocare bugetară, va constitui un alt punct forte în organizarea internă a muzeelor”, se arată într-un comunicat semnat de Ciprian Ştefan Anghel. Muzeografii vin şi cu soluţii -- Programul Naţional de Restaurare, dar mai ales OG 76 pot deveni instrumente suport pentru dezvoltarea infrastructurii inadmisibil de învechite a muzeelor. „Chemaţi-ne la dialog şi la muncă şi veţi fi surprinşi. Nu putem fi de acord cu dezmembrările unor instituţii realizate cu unicul scop ca alte instituţii să se nască din această dezmembrare. Putem veni cu soluţii şi în această privinţă”, se mai arată în comunicat.

Maura ANGHEL