Nemţenii, în topul celor care fac glume proaste la 112
Dimensiune font:
În 2018, numărule apelurilor a fost de 12,7 milioane, în scădere faţă de anul anterior * apelurile de urgenţă reprezintă mai puţin de jumătate, restul fiind glume proaste * unii au sunat din greşeală, alţii au cerit diverse informaţii care nu sunt de competenţa Serviciului de urgenţă 112 * nemţenii s-au plâns că nu pot returna produse la magazin, că este zi şi este aprinsă lumina pe stradă sau au dorit să afle mersul trenurilor ori cât este ceasul
Reprezentanţii Sistemului de Telecomunicaţii Speciale au dat publicităţii o statistică îngrijorătoare. În 2018, operatorii 112 au preluat 12.735.836 de apeluri. Au fost mai puţine cu aproape un milion faţă de anul precedent. Apelurile de urgenţă reprezintă 45,1%, iar dintre acestea cele mai multe au fost transferate şi gestionate de Serviciul de Ambulanţă, Poliţie şi ISU-SMURD. Din totalul apelurilor primite la numărul unic de urgenţă, 54,9% au fost pentru situaţii non-urgente, iar din numărul total al apelurilor non-urgente, cea mai semnificativă situaţie este cea denumită „pocket dialing” – 63% ceea ce reprezintă două treimi din totalul non-urgenţelor. Acestea sunt apeluri involuntare, făcute de cei care fie apelează din greşeală numărul de urgenţă, fie uită să îşi blocheze telefonul, ca urmare numărul 112 este apelat neintenţionat. Cealaltă treime cuprinde apeluri prin care cetăţenii solicită sau vor să ofere diverse informaţii, care nu sunt de competenţa Serviciului de urgenţă 112 şi apeluri repetitive. Astfel, unii nu pot returna produse la magazin, este zi şi este aprinsă lumina pe stradă, doresc să îşi încarce cartela telefonică, vor să afle mersul trenurilor sau cât este ceasul, ce zi este, nu pot cumpăra o singură călătorie la metrou. Sunt doar câteva exemple de cazuri care nu sunt urgente şi, mai mult decât atât, nu sunt de competenţa Serviciului 112. În această ultimă categorie, cele mai mari procente sunt în Bucureşti, Iaşi, Neamţ, Gorj, Buzău. Un exemplu din categoria apelurilor repetitive: în primele 10 luni din 2018 o persoană din Bucureşti a apelat Serviciul 112 de 21.567 de ori. Statistică privind numărul de apeluri repetitive, apeluri non-urgente primite de la acelaşi număr de telefon, în primele 10 luni din 2018 arată că un nemţean se află pe locul 3 în top cu 18.390 de apeluri, acesta fiind surclasat de un ieşean cu 18.525 de apeluri. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în calitate de administrator al Serviciului de urgenţă 112, va desfăşura şi în acest an campanii şi acţiuni de informare, pentru ca numărul 112 să fie apelat doar în cazuri de urgenţă legate de viaţă, proprietate sau mediu. De aceea, proiectul de modernizare este necesar şi vizează implementarea unui sistem bazat pe tehnologii moderne, care să asigure gestionarea mai eficientă a urgenţelor recepţionate în Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă a resurselor de intervenţie şi, mai ales, a informaţiilor şi fluxurilor suport, destinate deservirii eficiente a urgenţelor, precum şi a cunoaşterii şi controlului riscurilor asociate.
Se vrea modernizarea sistemului
Proiectul de modernizare vizează în prima etapă implementarea sistemului informatic centralizat şi modernizarea punctelor de preluare şi dispecerizare a apelurilor de urgenţă, inclusiv instalarea tuturor componentelor software la nivelul a trei centre judeţene pilot: Iaşi, Braşov şi Cluj, care la final vor deţine infrastructura hardware şi software necesară preluării şi procesării tuturor apelurilor de urgenţă la nivel naţional. Termenul de finalizare a acestei etape este de 16 luni de la intrarea în vigoare a contractului. În a doua etapă a proiectului se prevede modernizarea punctelor de preluare şi dispecerizare a apelurilor de urgenţă, inclusiv componente software, precum şi realizarea componentelor de rezervare a comunicaţiilor de date în celelalte 37 de judeţe. Această a doua etapă se va finaliza în maximum 23 de luni de la intrarea în vigoare a contractului. Proiectul de modernizare este cofinanţat din fonduri externe nerambursabile în proporţie de 85%, în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare 2014-2020 şi are o valoare totală de 221.740.000 de lei, inclusiv TVA.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau