Niciun constructor la licitaţia pentru drumul Iaşi - Suceava

 

* la licitaţia de pe 15 iulie pentru reabilitarea pe fonduri europene a drumurilor judeţene aflate pe Axa 1: Iaşi - Suceava, nu s-a prezentat niciun constructor * proiectul este unul dintre cele mai importante obiective de infrastructură din regiune * 22 de comune şi orase din cele două judeţe ar fi conectate la reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T), şi peste 800.000 de locuitori ar beneficia de drumuri modernizate

Firmele româneşti şi-au pierdut apetitul pentru câştigarea proiectelor cu fonduri europene. După ce au reuşit să croiască proiecte şi să semneze contracte de finanţare cu Comisia Europeană, tot mai multe autorităţi publice întâmpină dificultăţi la implementarea acestora. Deşi au bani (europeni sau guvernamentali) pentru diferite lucrări, constructorii nu se prezintă la licitaţii. Nici valoarea proiectelor nu-i mai convinge pe aceştia, în contextul în care au fost obligaţi prin lege să crească salariul minim la 3.000 de lei.

Este şi cazul contractului de achiziţie publică pentru execuţia lucrărilor la „Axa rutieră strategică 1: Iaşi - Suceava” care a fost scos la licitaţie la începutul lunii iunie, care nu a prezentat interes pentru niciun operator economic. Proiectul are o valoare totală de 141.599.393 lei, şi vizează refacerea sectoarelor de drum de pe raza judeţului Iaşi, respectiv 92,2 km. Acesta a fost împărţit în trei loturi: Lotul 1 - DJ 282 limita Iaşi - Rediu - Movileni - Gropniţa - DJ 281D, în lungime de 29,584 km, Lotul 2 - DJ 281D de la Coarnele Caprei - Focuri - Gropniţa şi DJ 281B Coarnele Caprei - Belceşti (DJ 281) în lungime de 22,001 km, şi Lotul 3 - DJ 281 de la Belceşti - Cepleniţa - DN 28B şi DJ 281 de la DN 28B - Scobinţi - Lespezi în lungime de 40,610 km.

Valoarea estimată pentru Lotul 1 este de 44.133.436,00 lei ( fără TVA), pentru Lotul 2, de 31.865.353,00 lei (fără TVA), în timp ce Lotul 3 are o valoare de 65.600.604,00 lei (fără TVA).

Din perspectiva liderului consilierilor judeţeni din partea PNL, Romeo Vatră, impasul major este cauzat de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114 din 2018, foarte discutată şi contestată de mediul de afaceri, bancar şi energetic, care a adus o serie de modificări importante în domeniul construcţiilor.

Astfel, de la 1 ianuarie 2019 Guvernul a instituit în firmele de construcţii un salariu minim de 3.000 de lei brut pe acest sector. Atunci, actul normativ a prevăzut că salariul minim va fi obligatoriu pe tot parcursul anului 2019. Însă, pe 12 iunie 2019, Guvernul a adoptat o nouă OUG, care modifică vechea Ordonanţă de Urgenţă 114/2018. Prin noua OUG 43 s-au făcut două modificări pentru firmele de construcţii: salariul minim brut de 3.000 de lei (dacă nu se va decide să fie şi mai mare) pentru domeniile prevăzute va fi până în anul 2028, inclusiv. Prin cea de-a doua modificare au mai fost introduse încă 3 coduri CAEN pe lista domeniilor. În anumite condiţii, aceste domenii vor avea şi reduceri de taxe şi impozite pe muncă. „Ceea ce am bănuit, s-a confirmat. La licitaţia de pe 15 iulie pentru reabilitarea pe fonduri europene a drumurilor judeţene aflate pe Axa 1 între Iaşi şi Suceava, nu s-a prezentat niciun constructor. Este un dezastru pentru Consiliul Judeţean Iaşi. Suma este foarte mare, de aproximativ 75 milioane euro şi totuşi nu a atras interesul drumarilor. Trebuie spus faptul că la aproape toate reabilitările de drumuri judeţene s-au operat majorări ale devizelor cu 35, 60 sau chiar 100% până s-a găsit un ofertant la aceste licitaţii de execuţie a lucrărilor de modernizare. Ne aflăm într-un impas major cauzat de celebra Ordonanţă 114 dată de Guvernul Dăncilă care reprezintă o intervenţie cu bocancii în economia de piaţă. În acest caz, drumarii au fost nevoiţi să crească salariile minime la 3.000 de lei. Am atras de atunci atenţia asupra efectelor nebănuite pe care le poate avea o astfel de ordonanţă cu măsuri al căror impact nu a fost evaluat. Cine plăteşte aceste majorări importante? Răspunsul este unul singur: noi, din buzunarul nostru. În cazul proiectului Axa 1, ne aflăm în situaţia în care o majorare de 35% minimală reprezintă un efort suplimentar de cel puţin 25 milioane euro, bani pe care Consiliul Judeţean Iaşi, în calitate de lider de proiect, nu îi are. Dacă am împrumuta aceşti bani, am depăşi gradul maxim de îndatorare al judeţului”, a spus Romeo Vatră, liderul consilierilor judeţeni din partea PNL. Florentina SANDU