Numărul preşcolarilor s-a înjumătăţit

 

 

 

Date îngrijorătoare vin de la Institutul Naţional de Statistică, conform cărora se constată o scădere dramatică a numărului copiilor de grădiniţă: peste 32% în ultimii 7 ani. Astfel, anul trecut erau peste 618.000 de copii de vârstă preşcolară (3-6 ani) în populaţia după domiciliu a României raportată de Institutul Naţional de Statistică, cu aproape 300.000 mai puţini decât în anul 2011. Pe judeţe, cea mai mare scădere este în Bucureşti, peste 22.000, urmat de Bacău, Prahova, Iaşi şi Suceava, cu scăderi ale populaţiei preşcolare între 8.000 şi 12.000 de persoane. Scăderea populaţiei de vârstă preşcolară a avut o amploare foarte mare mai ales în perioada crizei economice din 2009-2011, iar rezultatele s-au văzut cel mai dramatic după Recensământul din 2011. Practic, din cei 916.571 de copii cu vârste între 3 şi 6 ani, copii de grădiniţă, 298.618 s-au pierdut până în iulie 2018, când mai aveam doar 617.953 de copii. Diferenţa este de peste 32%. Cu alte cuvinte, unul din trei copii s-a evaporat din statistici. Conform datelor oficiale, în perioada 2011-2018 toate judeţele au pierdut masiv populaţie de vârstă şcolară, cu excepţia judeţului Ilfov. De numărul copiilor de vârstă preşcolară depinde numărul celor înscrişi la grădiniţe, dar şi numărul grădiniţelor. De exemplu, în anul şcolar 2009/2010, s-au înregistrat 666,1 mii copii înscrişi în grădiniţe, iar în anul şcolar 2014/2015 numărul copiilor a scăzut la 559,6 mii copii. În paralel cu numărul copiilor din grădiniţe s-a redus şi numărul grădiniţelor, de la 1.697 (în anul şcolar 2009/2010) la 1.205 grădiniţe (în anul şcolar 2014/2015).

Naşteri tot mai puţine şi plecări din ţară

Conform specialiştilor, cauzele acestui declin dramatic sunt naşterile tot mai puţine şi migraţia. Astfel, copiii născuţi 2008 (concepuţi în 2007, când încă era boom economic în România) au ajuns la vârsta de 3 ani în 2011. Următoarea generaţie, cea născută în 2009, care a împlinit 3 ani în 2012, a fost mult mai mică din cauza crizei economice. Iar cei născuţi în 2010-2011, au însemnat la fel, diminuări ale populaţiei preşcolare, pentru că s-au luat măsurile de austeritate, s-a plafonat indemnizaţia de creştere a copilului, salariile bugetarilor au fost tăiate, cadrul economico-social nu era propice întemeierii unei familii extinse. Totodată, România s-a confruntat cu o migraţie medie de 200 de mii de locuitori pe an, oameni înregistraţi în statistici drept emigranţi temporari. În realitate, puţini dintre ei s-au mai întors, spun specialiştii în migraţie. Potrivit estimărilor, până în 2060 în numai puţin de 19 judeţe din cele 42 ale României populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară va scădea cu peste 50% faţă de anul de referinţă, 2015. Asta în condiţiile în care din 2011 până în 2015 acest segment de populaţie, cu vârsta între 0 şi 23 de ani, a pierdut 6,1%, adică 328.738 de persoane. Specialiştii INS au luat în calcul trei scenarii de proiecţie: unul optimist, în care în toată ţara populaţia şcolară scade cu doar 864 de mii de persoane, altul median în care populaţia luată în calcul scade cu 2,1 milioane de persoane şi un scenariu pesimist, cu o diferenţă de 2,5 milioane de locuitori în 2060 faţă de 2015. În scenariul median, scăderea va fi de 41,9% per total. Florin CRĂCIUN