Oraşul cu doi evrei şi două Sinagogi

* lăcaşurile sunt închise de 20 de ani fiindcă la rugăciune trebuie să fie minimum 9 bărbaţi * în judeţ mai sunt doar 220 de reprezentanţi ai comunităţii

Comunitatea Evreiască din Suceava este tot mai mică şi mai săracă. În municipiu reşedinţă de judeţ mai sunt doar 56 de evrei, deşi în secolul trecut, aproximativ o treime din populaţie era de origine semită. Profesorul Sorin Golda, preşedintele Comunităţii Evreieşti, a declarat că în oraşul Gura Humorului nu mai este niciun evreu, iar la Câmpulung Moldovenesc, oraş unde există două sinagogi, mai sunt doar doi. Declaraţiile au fost făcute, ieri, la Sinagoga din Suceava, în prezenţa Ambasadorului Israelului la Bucureşti, Excelenţa Sa Dan Ben Eliezer. Oaspetele a fost întâmpinat cu bucate tradiţionale evreieşti.

Sinagogi închise de 20 de ani

Sorin Golda a explicat că edificiile de la Câmpulung Moldovenesc sunt închise de aproximativ 20 de ani. Cele două clădiri au fost construite la începutul secolului XX. „Unul dintre cei doi evrei de la Câmpulung Moldovenesc a împlinit recent 100 de ani. Celălalt are în jur de 80 de ani. Cele două sinagogi nu mai sunt utilizabile pentru că la noi, la rugăciune, trebuie să existe minimum 9 bărbaţi”, a declarat Golda. Cu alte cuvinte, în lipsa credincioşilor, nici lăcaşurile nu mai sunt funcţionale.

Nu sunt bani pentru cimitire

Profesorul Golda i-a explicat ambasadorului că ar fi nevoie de bani pentru întreţinerea patrimoniului Comunităţii Evreieşti. El a făcut referire la cele 9 cimitire şi la cele 12 sinagogi din în judeţ. "Prima problemă ar fi asigurarea asistenţei financiare şi medicale pentru persoanele în vârstă. Cea mai grea este întreţinerea celor 9 cimitire din judeţul Suceava. Fac referire la fonduri. Se implică Federaţia (Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – n.r.), dar în limita posibilităţilor. La fel este şi problema întreţinerii sinagogilor”, a spus Golda. Până acum, Comunitatea Evreiască din Suceava a organizat diferite evenimente pentru a determina populaţia să nu uite trecutul tragic al evreilor din Bucovina. „Pe 9 octombrie 1941 au început deportările în Suceava. Practic, într-o singură zi în Suceava şi în Rădăuţi au mai rămas doar cinci evrei. Ei au fost opriţi de Prefectură pentru că erau medici şi ingineri”, a spus Sorin Golda. Ca respect pentru cei care au fost deportaţi, ziua de 9 octombrie este ziua comemorării Holocastului, lucru apreciat de ambasador. „Cred că studierea Holocaustului trebuie să fie obligatorie în şcoli. Este foarte important ca tinerii să cunoască şi contribuţia Comunităţii Evreieşti la dezvoltarea României pe toate planurile”, a fost de părere Dan Ben Eliezer.

Oportunităţi de afaceri

Ambasadorul Israelului în România s-a întâlnit cu prefectul Florin Sinescu şi cu Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean, care i-au prezentat oportunităţile de afaceri. În judeţ sunt zece firme israeliene active în domeniul imobiliar, sănătate şi industria lemnului, care au un capital total de 14 milioane de lei.
Diplomatul israelian a declarat că relaţiile economice trebuie revitalizate şi dezvoltate în toate domeniile. El a subliniat că Israelul este lider pe piaţă în tehnologia din domeniul agricol, sector important în România şi cu nevoi din acest punct de vedere. La final, a propus schimburi şi întâlniri de afaceri pe anumite domenii între oamenii de afaceri români şi israelieni. (Oana Şlemco, Irina Bucşinescu)

„Evreii au ajuns în Bucovina în secolele XIV şi XV. Primele fabrici de cherestea din Suceava au aparţinut evreilor” - Sorin Golda, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava

Potrivit recensământului populaţiei din toamna anului 2011, numai 200 de evrei mai trăiesc în Suceava.