Pactul pentru Muncă - mobilizare fără precedent a oamenilor de afaceri

Un sistem educaţional bazat de cererea reală de forţă de muncă corelata cu nevoile pieţei. Programe de reconversie profesională şi de calificare, necesitatea învăţământului dual profesional conectat la realităţile şi dinamica economiei, eliminarea concurenţei dintre stat şi privat în ceea ce priveşte remunerarea angajaţilor sau masurile necesare pentru întoarcerea acasă a românilor care lucrează peste hotare sunt doar câteva dintre punctele abordate de participanţii la cea de-a doua conferinţă Pactul pentru Muncă, care a avut loc ieri la Iaşi.

Organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin şi Federaţia Patronală Petrol şi Gaze, întâlnirea oamenilor de afaceri cu reprezentanţii Executivului şi ai autorităţii locale a dus la creionarea unor soluţii pe termen scurt şi mediu, pentru realizarea unui climat concurenţial antreprenorial, dar şi la identificare modalităţilor de reducere a crizei de forţă de muncă care s-a conturat din ce în ce mai pregnant în ultimii ani şi care poate duce chiar şi la un blocaj economic.

Două entităţi patronale din România şi-au dat mâna pentru a rezolva o problemă extrem de importantă şi de a o ridica la nivelul opiniei publice. Încercăm să identificăm cele mai bune soluţii şi să nu mai peticim, aşa cum se întâmplă şi cu autostrăzile din România. Încercăm să construim pe termen mediu şi lung o autostradă împreună cu reprezentanţii Guvernului, cu autorităţile locale, astfel încât România în anul 2030 să aibă forţă de muncă calificată pe toate palierele care contribuie activ la dezvoltarea sănătoasă a economiei româneşti, susţine Cristina Chiriac, preşedintele CONAF, iniţiatorul Pactului pentru Muncă.

Soluţie imediată - adaptarea curriculei şcolare la realităţile economice

Radu Căprău, vicepreşedinte al Confederaţiei Patronale Concordia, din partea FPPG, propune ca soluţie imediată adaptarea la realităţile economice a curriculei şcolare. Sondajele arată că, în acest moment, tinerii care finalizează studiile sunt insuficient pregătiţi pentru nevoile actuale ale pieţei muncii din România. Acesta e de părere că „pentru a fi performanţi avem nevoie de un mediu de lucru stabil, antreprenori dedicaţi şi implicaţi, muncă recompensată şi performanţă. Acesta este mediul general de care au nevoie angajaţii pentru a fi motivaţi”.

Pentru ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, resursa umană este cea mai importantă componentă a pieţei muncii. Reprezentantul Executivului este de părere că succesul rezolvării deficitului forţei de muncă vine în urma unui efort comun între Guvern, patronate şi sindicate. „Dacă mediul de afaceri şi guvernantii vor conştientiza că resursa umană este cea mai importantă, cu siguranţă va creşte şi randamentul muncii. Pentru mine resursa umană este cea mai importantă”, concluzionează ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi.

În ceea ce priveşte educaţia, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale precizează că există deja clase de învăţământ dual şi profesional şi că ministerul este de acord să mărească plaja dacă companiile solicită acest lucru.

Referitor la importul de forţă de muncă NON-UE, acesta susţine că se lucrează la simplificarea legislaţiei în acest sens şi că aşteaptă propuneri din partea antreprenorilor. Mai mult, ministrul a comunicat că, ieri, a fost adoptată o Ordonanţă de Guvern, privind încurajarea românilor care lucrează în diaspora de a se întoarce acasă.

Chirica: „Nu de fiecare dată reuşim să punem omul potrivit la locul potrivit”

Primarul Iaşului, Mihai Chirica şi-a arătat susţinerea Pactului pentru Muncă şi a vorbit despre inechităţile dintre salariile celor care lucrează în zona bugetara. El susţine că trebuie să facem diferenţa dintre sectorul de stat productiv şi neproductiv. „E foarte bine că s-au dat salarii mari medicilor, dar nu e bine ca cei care consumă PIB-ul României să aibă salarii mai mari decât cei care produc PIB-ul României. Dacă vorbim despre un pact, înseamnă că suntem într-o stare de război. Şi nu este o glumă. Suntem într-o stare de război cu noi înşine şi trebuie să rezolvăm acestă situaţie. E bine că am început să ne dăm seama care este realitatea României de astăzi - lipsa resursei umane. Şi funcţionarul este un om care munceşte, dar nu de fiecare dată reuşim să punem omul potrivit la locul potrivit”, a precizat Mihai Chirica.

Indiferent de domeniul de activitate, fie că sunt din zona construcţiilor, IT, servicii, industria farmaceutică sau a confecţiilor, oamenii de afaceri prezenţi la conferinţa de la Iaşi au fost de acord că deficitul forţei de muncă este una dintre problemele majore cu care se confruntă companiile.

Cu toţii au fost de acord că Pactul pentru Muncă este un prim pas pentru gasirea unor solutii viabile. „Nu oamenii sunt de vină, ci sistemele din companii. Trebuie să le facem sa fie competitive, performante, să evaluăm corect oamenii, să câştige mai bine, iar firmele să se dezvolte. Asta ţine şi de noi, antreprenorii”, a susţinut Bogdan Piţigoi, fondator şi preşedinte al Tester Grup.

Doina Cepalis, fondatorul şi directorul general Te-Rox Paşcani, a făcut un apel către executiv, pentru a veni în sprijinul antreprenorilor. „Ca să intri într-o piaţă globală, trebuie să inovezi, să susţii! În 2006, am pierdut totul, am luat-o de la capăt şi am reconstruit singură compania de la zero. Sunt prezentă în atâtea ţări. Peste tot există subvenţii şi facilităţi pentru situaţii critice, pentru export. Noi nu avem aşa ceva”, declară Doina Cepalis.

Concluziile discuţiilor se vor concretiza într-un Memorandum of Understanding

În cadrul conferinţei de la Iaşi a fost prezentat şi studiul privind mediul antreprenorial din România, realizat de Novel Research pentru CONAF şi FPPG. Potrivit cercetării realizată pe un eşantion de 1.014 respondenţi cu vârste de peste 18 ani, 7 procente dintre angajaţii cu normă întreagă au surse alternative de venit, aceştia fiind în majoritatea lor venituri obţinute ca liber profesionişti. Nevoia de control asupra veniturilor, timpului şi deciziilor precum şi satisfacţia personală principale motivaţii ale antreprenoriatului. Mai mult decat atât, 6 la sută dintre respondenţi intenţionează să plece în străinătate în următorul an. Lipsa perspectivelor financiare şi profesionale, precum şi şansa unui viitor mai bun al copilului sunt principalele motive ale emigrării.

La conferinţa de la Iaşi au prezente, pe lângă participanţii la dezbatere, peste 150 de persoane, antreprenori, manageri, reprezentanţi ai angajaţilor.

Concluziile discuţiilor se vor concretiza într-un Memorandum of Understanding, agreat de toţi participanţii la dezbateri. Documentul va reprezenta punctul de plecare în negocierea cu decidenţii locali şi naţionali, pentru a stabili modalităţile de îmbunătăţire a legislaţiei şi, implicit, a condiţiilor de pe piaţa muncii din România şi va fi prezentat în cadrul Galei Antreprenorului din România, organizată în 30 septembrie 2019, la Bucureşti.

Seria conferinţelor va continua şi în anul 2020 căpătând altă dimensiune prin implicarea mediului politic, patronal si de afaceri. Laura RADU