Părintele Iustin Pârvu a ajuns printre îngeri

* de două zile, Mănăstirea „Petru Vodă” este loc de pelerinaj pentru mii de oameni care doresc să-şi ia rămas bun de la părintele Iustin Pârvu * fost stareţ al lăcaşului de cult, el rămâne unul dintre cei mai mari duhovnici români

Prea bunul părinte s-a stins din viaţă duminică seara, după o grea suferinţă de care nu a vorbit nimănui mult timp. Probabil s-a gândit că misiunea lui de a alina sufletele oamenilor era mult mai importantă, aşa că şi-a înghiţit durerile.

Un reper pentru toţi
Ani de-a rândul, chilia de la Mănăstirea „Petru Vodă” i-a fost loc de pelerinaj şi sute de mii de oameni i-au trecut pragul pentru a-i cere sfatul şi binecuvântarea. Cei care l-au cunoscut şi-au amintit cu ochii în lacrimi de momentele frumoase petrecute împreună. „A fost pentru noi toţi un reper. A fost un trăitor al cuvântului şi un mărturisitor în acelaşi timp, un mărturisitor în temniţele comuniste, dar şi în mănăstiri”, a spus părintele protopop Valentin Tofan. „L-am vizitat şi eu anul trecut. Părintele Iustin Pârvu a fost o voce importantă a judeţului Neamţ, o personalitate marcantă. Este o mare pierdere pentru comunitatea nemţeană şi pentru toţi românii”, a recunoscut şi Gheorghe Ştefan, primarul din Piatra Neamţ.

Vremuri de front şi de detenţie
Părintele Iustin Pârvu s-a născut pe 10 februarie 1919, în localitatea Petru Vodă. Şi-a început viaţa monahală la Mănăstirea Durău, la numai 17 ani. La doi ani după ce a intrat în rândul călugărilor, ascultând sfatul părintelui stareţ de la Durău, s-a înscris la Seminarul monahal de la Cernica. În al Doilea Război Mondial a slujit ca preot militar pe frontul de Est, până la Odessa. A executat 18 ani de detenţie în perioada comunistă, fiind arestat din motive politice. Pedeapsa a săvârşit-o în închisorile de la Suceava, Văcăreşti, Jilava şi Aiud. La Aiud a fost coleg de celulă cu Grigore Caraza, un erou al luptei împotriva comunismului. „Când mă gândesc la Părintele Iustin Pârvu îmi amintesc o întâmplare din vremea de la Aiud. Părintele nu mai avea bocanci să se încalţe, iar de la închisoare i-au dat o carte poştală ca să ceară acasă încălţăminte. Dar când a primit bocancii, i-a dat unui deţinut care abia sosise şi avea picioarele pline de răni”, a rememorat Grigore Caraza câteva dintre amintirile unor vremuri trecute.

Daruri de la Dumnezeu
Multora, bunul duhovnic le-a luminat drumul în viaţă şi le-a dat încredere. „A fost duhovnicul mamei mele şi al meu încă de când aveam 5 ani. Pe mine m-a ajutat foarte mult. Aveam nişte extrasensibilităţi de când eram mică, iar mama mă ducea la părintele Iustin ca să-mi citească rugăciuni. După un timp, părintele i-a spus mamei «Las-o, că dacă mai vede, după câte rugăciuni i-am citit eu, înseamnă că este un dar de la Dumnezeu». Îndrumărilor lui îi datorez faptul că nu mi-am blocat aceste capacități şi le manifest încă”, a spus psihologul ieşean Niculina Gheorghiţă. Trupul duhovnicului va fi îngropat joi, la ora 12.00, la Mănăstirea „Petru Vodă“.
La plecarea Părintelui Iustin, plâng oamenii şi se veselesc îngerii. Se aprind candele în biserici şi în suflete.

Grupaj coordonat de Maura Anghel

În 1991, părintele Iustin Pârvu a întemeiat Mănăstirea „Petru Vodă”, iar în 1999, Mănăstirea Paltin. A înfiinţat un centru de educaţie pentru copiii sărmani şi un azil pentru bătrâni.

„A făcut din rugăciune o potecă pe care mulţi oameni care rătăceau şi-au găsit sens vieţii (…). S-a bucurat de fiecare încercare a istoriei, a vieţii ca de un semn al dragostei şi cercetării Duhului Sfânt. A trăit între oameni, iubindu-i până la capăt” – Adrian Alui Gheorghe, scriitor, autor al volumului „Convorbiri cu Părintele Iustin”