Părintele Justin Pârvu, ultima binecuvântare

* zeci de preoţi şi mii de credincioşi l-au condus, ieri, spre locul de odihnă veşnică pe fostul stareţ al Mănăstirii „Petru Vodă” * mulţi au vrut să-i mulţumească pentru ajutorul dat în clipe grele şi ar fi vrut să primească de la el o ultimă binecuvântare * tuturor le-a rămas speranţa că, din Cer, părintele se va ruga pentru ei

Mii de oameni au adus munţi de flori şi au aprins sute de lumânări, ieri, pentru părintele Justin Pârvu, considerat de mulţi un sfânt în viaţă şi un reper pentru preoţi şi credincioşi deopotrivă. Foarte mulţi dintre cei cărora părintele le-a tămăduit trupul sau le-a adus pacea în suflet au dorit să fie prezenţi la momentul despărţirii.

„Să îi mulţumim lui Dumnezeu că ni l-a dat pe Părintele Justin”
În ciuda căldurii şi a aglomeraţiei, cu toţii au asistat la Sfânta Liturghie, urmată de slujba de înmormântare, ambele oficiate de un sobor de preoţi în frunte cu IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
El le-a vorbit credincioşilor despre viaţa exemplară a părintelui, despre suferinţele sale, dar şi despre meritele acestuia. „Dincolo de tonul său categoric şi de fermitatea cu care vorbea despre credinţă, despre rugăciune, părintele era blând, era sensibil. Era duhovnicul, iubitorul de oameni şi odihnitorul de suflete. Să îi mulţumim lui Dumnezeu că ni l-a dat pe Părintele Justin, că el s-a născut pe aceste meleaguri şi că l-a făcut călugăr, care înseamnă bătrân frumos”, a spus la finalul slujbei de înmormântare IPS Teofan. „Odată cu plecarea părintelui Justin Pârvu se stinge o generaţie de mari duhovnici români. Lucrarea lor a fost foarte importantă pentru toate obştile şi mulţi oameni au găsit în cuvintele lor sprijin şi alinare”, a spus şi părintele Horia Nichifor, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşi.

Şi-a ales singur locul de odihnă veşnică
Călugării de la mănăstire au amintit tuturor despre minunile părintelui Pârvu, despre dăruirea sa. Au mărturisit că el petrecea între 12 şi 17 ore pe zi ascultându-i pe cei care veneau la dânsul să-i ceară ajutor. „De la izbăvirea de patimi grele la schimbarea totală a unor caractere nefericite, de la vindecări de cancer la dezlegarea naşterii de prunci şi la cazuri de înainte-vedere. Mărturii scrise despre toate acestea abia de acum vor apărea, ştiut fiind că în smerenia sa părintele nu suporta să i se aducă laude”, au spus călugării de la Mănăstirea Petru Vodă.
Părintele Iustin şi-a ales singur locul de odihnă veşnică, lângă biserica Mănăstirii „Petru Vodă”, aproape de chilia sa mică unde îşi primea cu drag credincioşii.

Alina Ferenţ, Maura Anghel

„Privind la lumina vieţii sale şi la mulţimea ucenicilor pe care Părintele i-a îndrumat pe calea mântuirii în Hristos, considerăm că trecerea sa la cele veşnice este o pierdere pentru monahismul românesc şi pentru mulţimea credincioşilor care l-au cunoscut”- mesajul Prea Fericitului Daniel, Patriarhul României