Patrimoniul istoric al Iaşului, pe cale de dispariţie

* unele dintre cele mai importante monumente se află într-o stare avansată de degradare * dezinteresul autorităţilor şi lipsa resurselor financiare reprezintă principala cauză

Marea majoritatea a monumentelor istorice au fost lăsate de izbelişte de către autorităţile locale şi centrale. Patrimoniul istoric al Iaşului se află într-o situaţie dezastruoasă, lipsa finanţării fiind principala cauză pentru starea avansată de degradare a clădirilor. Direcţia Judeţeană de Cultură a prezentat ieri un raport detaliat cu privire la situaţia monumentelor aflate sub stricta monitorizare a instituţiei, iar rezultatele sunt dramatice pentru un oraş care se vrea capitală culturală europeană. Din cele 37 de monumente prezentate, 26 nu au nicio şansă să primească fonduri în următoarea perioadă. În cazul altor 11 există bani, însă lucrările se desfăşoară pe o perioadă îndelungată de timp. Cele mai dramatice situaţii sunt la mănăstirile Bârnova şi Frumoasa, obiective aflate aproape de colaps. La cele 37 de monumente se adaugă patru obiective industriale aflate, de asemenea, în stare avansată de degradare şi alte două monumente trecute în proprietate privată şi lăsate în paragină.

Lucrări întinse pe 20 de ani

Directorul DJC Iaşi, Virgil Băbîi, a declarat ieri că una dintre disfuncţionalităţile majore constă în subfinanţarea unor lucrări de restaurare începute încă din anii 1990. În această categorie, intră inclusiv obiective-simbol ale Iaşului precum Catedrala Mitropolitană şi Biserica „Trei Ierarhi”. „O altă disfuncţionalitate constă în faptul că o serie de clădiri de patrimoniu sunt de multă vreme ocupate abuziv de persoane sau familii cu situaţii materiale precare, aducând edificiile, prin lipsa oricăror lucrări de întreţinere, în stare de precolaps. Rezolvarea nu poate veni decât printr-o iniţiativă locală, oferindu-se acestor cetăţeni alte adăposturi”, a spus Băbîi. Acesta a mai enumerat, printre cauzele dezastrului din patrimoniul istoric, indisciplina în construcţii şi tergiversarea îndelungată a proceselor de retrocedare a unor monumente istorice, fapt de natură să împiedice investiţiile pentru restaurare. Colac peste pupăză, în prezent, marile instituţii de cultură şi spectacol ieşene (Filarmonica, Biblioteca Judeţeană, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic, Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţă şi Tehnică) sunt închise temporar sau îşi desfăşoară activitatea în condiţii improprii, deoarece sediile lor sunt momentan transformate în şantiere.

Judeţul Iaşi are înscrise în lista monumentelor istorice un număr de 1.630 de obiective (828 arheologice, 703 de arhitectură, 53 monumente de for public şi 46 monumente memoriale)

Lista monumentelor aflate în paragină
Dintre cele 26 monumente nominalizate de DJC pe lista celor fără finanţare, o treime au proiecte avizate. În ciuda acestui aspect, intenţia autorităţilor de a aloca bani este inexistentă. Jumătate dintre aceste clădiri sunt într-o stare de avansată de degradare sau necesită urgent lucrări de consolidare. Altele sunt distruse parţial, precum Casa Roset-Catargiu din Răducăneni, unde, în aprilie 2012, un incendiu a afectat grav monumentul. Pe lista monumentelor lăsate de izbelişte de autorităţi se mai numără Filarmonica, Casa Beldiman, Casa Canano (prima închisoare), Conacul P.P. Carp, Palatul familiei Cantacuzini - Paşcanu (Paşcani), Casa Memorială George Topârceanu, Casa scriitorului Iacob Negruzii, Castelul Sturdza Miclăuşeni, Mănăstirea Dobrovăţ (ctitorie a lui Ştefan cel Mare) şi peste zece alte lăcaşuri de cult. (Alex Andrei)

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK