Pelerinajul Sfintei Parascheva transformă Iașul într-un centru al spiritualității și al creșterii economice

* în fiecare octombrie, Iașul respiră altfel * aerul se umple de miros de tămâie, clopotele se aud până târziu în noapte, iar zeci de mii de oameni străbat drumuri lungi pentru a ajunge la racla Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei * pelerinajul nu este doar o sărbătoare religioasă, ci o renaștere colectivă, o mișcare care împletește credința, identitatea și economia orașului

Puține locuri din România păstrează o vibrație spirituală la fel de intensă. Rândurile de pelerini care se întind pe kilometri par un râu viu ce curge spre catedrală, purtând în el rugăciuni, dorințe, vindecări tăcute. Tăcerea mulțimii are forța unei liturghii în aer liber. În jurul raclei, timpul se dilată, iar orașul devine pentru câteva zile un sanctuar deschis tuturor.

Tot acest aflux de oameni are însă și un ecou material profund. În perioada pelerinajului, Iașul înregistrează unul dintre cele mai mari fluxuri turistice din România. Sute de mii de vizitatori vin anual pentru a se închina Sfintei Parascheva, generând un val de activitate economică fără precedent. Hotelurile sunt rezervate cu luni înainte, restaurantele își extind programul, iar micii producători și artizanii locali vând icoane, colaci și suveniruri tradiționale.

Pe lângă zilele de pelerinaj, mulți vizitatori aleg să descopere și mănăstirile din jurul Iașului: Hadâmbu, Hlincea, Dobrovăț, Bârnova sau Frumoasa. Aceste locuri de reculegere completează experiența spirituală cu liniștea codrilor și farmecul satelor moldovenești. Pentru străinii veniți din Grecia, Polonia, Italia sau din diaspora românească, pelerinajul de la Iași reprezintă o experiență de autenticitate. Aici, credința nu se transformă în spectacol, ci rămâne o forță trăită în simplitate. Orașul, cu universitățile și parcurile sale, cu dealurile domoale și turlele aurii, devine o punte între vechi și nou, între modernitate și rugăciune.

Impactul economic al evenimentului este semnificativ. Estimările recente arată că, într-o singură săptămână, turismul religios generat de pelerinaj aduce economiei locale milioane de euro. „Cazările, transportul, comerțul, ghidajele și alimentația publică resimt direct această creștere. Multe gospodării rurale din jurul Iașului primesc pelerini în camere de oaspeți, transformând evenimentul într-o sursă sigură de venit și într-un motiv de mândrie locală”, a spus Dorin Ionescu, analist economic.

Autoritățile și Mitropolia Moldovei colaborează tot mai strâns pentru a gestiona aceste fluxuri, investind în infrastructură, semnalistică, iluminat și centre de informare turistică. În paralel, platformele digitale facilitează accesul la informații despre trasee, hramuri și orare, modernizând o tradiție care rămâne, totuși, ancorată în sacru.

Provocarea este delicată: cum poți transforma un eveniment de credință într-un fenomen turistic fără să-i pierzi sufletul? Răspunsul pare să se afle chiar în felul în care oamenii trăiesc această experiență. Pentru ei, Sfânta Parascheva nu este o atracție, ci o întâlnire. Un drum care nu se face doar cu pașii, ci și cu inima.

Turismul spiritual din jurul Iașului are șansa de a deveni un model de echilibru între economie și trăire interioară. Dacă va fi tratat cu respect, răbdare și viziune, el poate transforma întreaga regiune într-un spațiu de pelerinaj permanent – o geografie a credinței, dar și a demnității.

Clara DIMA

În fiecare an, când clopotele anunță hramul Sfintei Parascheva, Iașul renaște. Orașul devine inimă vie a Moldovei, locul unde rugăciunea aduce nu doar alinare, ci și viață. Iar în ecoul pașilor celor care urcă dealul spre Mitropolie se aude mereu același adevăr: spiritualitatea nu oprește timpul, ci îl sfințește.