Peste 100 de rachete au ținut departe grindina de Iași

De la începutul sezonului de combatere a căderilor de grindină, care începe în data de 15 aprilie a fiecărui an şi se finalizează în 15 octombrie, Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași a lansat 104 rachete antigrindină (97 din categoria RAG-96 și 7 de tipul RAG-96S).  

Racheta antigrindină RAG-96 este destinată pentru introducerea în nori a unor substanțe active speciale în scopul producerii artificiale de nuclee active. Astfel, prin arderea unei compoziții pirotehnice speciale ce conține compuși iodați (AgI, KI) se generează aerosoli care sunt ejectați prin orificiile prevăzute în carcasa componentei utile. Acești aerosoli acționează în interiorul norilor generatori de grindină, prevenind formarea acesteia.

„În acest week-end nu au fost lansate rachete, deoarece nu au fost condiții de grindină, datorită temperaturilor scăzute. Au fost precipitații sub formă de ploaie”, ne-a declarat Dan Axinte, directorul Centrului Zonal de Coordonare Moldova 1 Iași.

În intervalul 15 aprilie - 29 mai, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul Sistemului Naţional Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) au lansat 796 rachete antigrindină din UCCG Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Prahova, Oltenia, Timiş.
Totodată, în sezonul de combatere 2020, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor va proteja o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL). Acestea aparţin Unităţilor Prahova, care asigură protecţia culturilor agricole în judeţele Prahova, Buzău, Teleorman şi Olt; Iaşi (pentru judeţele Iaşi şi Vaslui); Vrancea (judeţele Vrancea şi Galaţi); Timiş (în judeţul Timiş); Oltenia (în judeţele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi).

Infrastructura de creştere a precipitaţiilor, în curs de dezvoltare

Potrivit MADR, în contextul schimbărilor climatice, de creştere a temperaturii la nivel mondial, de înmulţire a numărului şi intensităţii fenomenelor meteorologice periculoase, devine necesară şi oportună dezvoltarea activităţilor de modificare locală a vremii prin intervenţii active în atmosferă. Intervenţiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acţiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.
Aceste activităţi au scopul de a reduce riscul faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane şi rurale (protejarea cetăţenilor) - respectiv protejarea faţă de fenomene meteorologice precum grindina, ceaţa densă, tornadele; creşte nivelul precipitaţiilor în zonele de interes agricol.
În România, intervenţiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 şi sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
La acest moment, protecţia antigrindină şi mai ales infrastructura de creştere a precipitaţiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii ţări şi de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea şi perspectiva de dezvoltarea a sistemului în contextul accelerării hazardurilor climatice. Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină şi a aviaţiei funcţionează de câteva decenii în statele europene. În ţările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel naţional, fiind coordonat în mod unitar de o structură specializată.
Programul de realizare al Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este naţional, strategic, pe termen lung, interdisciplinar şi are caracter bivalent: de cercetare şi operaţional.
Scopul SNACP este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum şi al comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Daniel BACIU, Marcel FLUERARU