Peste 25.000 de pelerini s-au închinat la racla Sfintei Parascheva

  

 Printre ei s-a aflat şi Mustafa, un medic antropolog musulman, sosit în mod special de la Instanbul * oamenii au stat la coadă între 6 şi 9 ore * la rândul format pe străzile din spatele Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, care a trecut de 2,5 kilometri, s-au aşezat şi cei peste 7.000 de pelerini veniţi din Voluntari, cu 140 de autocare 

 

Începând de ieri, timp de câteva zile, Iaşul va fi gazdă pentru zeci de mii de pelerini care sunt aşteptaţi să se închine la moaştele Sfintei Paracheva. Primii credincioşi s-au aşezat la rând încă din timpul nopţii de joi, cu câteva ore înainte ca racla să fie scoasă din Catedrala Mitropolitană şi purtată în procesiune până la baldachinul pe care care deja au trecut peste 25.000 de pelerini. La rândul format pe străzile din spatele Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, care a trecut de 2,5 kilometri, s-au aşezat şi cei peste 7.000 de pelerini veniţi din Voluntari, cu 140 de autocare. În Capitala Moldovei au sosit credincioşi din toată ţara, pentru mulţi dintre ei călătoria la Iaşi, de ziua Sfintei Parascheva, fiind deja o tradiţie, o călătorie spirituală pe care o fac de mulţi ani. „Am venit tocmai de la Sfântul Gheorghe cu alte persoane din parohie. Venim de mulţi ani, împreună cu părintele. Sfânta Parascheva ne ajută mereu când ne este greu”, a spus Maria Popa. La rând s-a stat şi peste 9 ore şi mulţi dintre cei care au aşteptat au spus că nu s-au simţit obosiţi. „Am venit de la Roman, însă de dimineaţă. Eu şi soţul meu venim de când eram tineri, nu lipsim niciodată, altfel cum am putea fi sănătoşi?”, a spus Ana, din Roman. Aşteptând la rând, oamenii au legat şi prietenii, şi-au plâns şi necazurile, şi-au împărtăşit şi bucuriile. Unii au făcut chiar şi politică, sperând că poate Sfânta Parascheva îi va lumina pe cei care conduc ţara să ia decizii mai bune. „A căzut şi Guvernul, la ce te mai poţi aştepta? Crezi că ăia de vor veni vor fi mai buni? Sunt tot de-ai lor, se rotesc în funcţie de interese. De ani de zile văd aceleaşi figuri în Parlament. Parcă vezi că vor tăia salariile, că vor umbla şi la pensii pe motiv că nu mai sunt bani, că fostul Guvern a lăsat prăpăd în urmă”, a spus un bărbat, iar tonul amintea de spovedanie. Omul era vizibil supărat, se vedea clar că deciziile de la Bucureşti l-au mai afectat şi în alţi ani. „Mai vorbim şi noi, ce să facem? Altă putere decât vorba nu avem”, a clătinat din cap, apoi a răsfoit un exemplar din Ghidul pelerinului, primit de la unul din voluntari. Pentru cei care vin în aceste zile la Iaşi au fost tipărite 100.000 de exemplare, cu sprijinul Primăriei, au fost pregătite 250.000 de iconiţe plastifiate înfăşându-i pe Sfântul Ierarh Spiridon şi Sfânta Parascheva, şi 10.000 de pliante despre vieţile celor doi sfinţi.
160 de voluntari, în sprijinul pelerinilor

În acest an, grupul de voluntari numără 120 de laici şi 40 de preoţi. „Laicii vor fi prezenţi şi la Gară sau în anumite puncte de informare din oraş unde să îndrume pe pelerini, în catedrală şi în curte sau de-a lungul rândului. Cei 40 de preoţi vor merge, la anumite intervale orare, de-a lungul rândului de pelerini pentru a discuta cu ei, a le răspunde la întrebări, a le aduce la cunoştinţă anumite informaţii”, a spus preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Pe străzile din apropierea Mitropoliei au fost amplasate şase ecrane de mari dimensiuni, pe care pelerinii pot urmări slujbele din catedrală, pot afla informaţii utile despre program sau despre cum să se închine când ajung la sfintele moaşte. Există inclusiv un program numit „Hrană pentru pelerini”, prin care Biroul de Asistenţă Socială al Mitropoliei oferă 30.000 de pachete care constau în alimente ambalate, patiserie ambalată, ceai cald, cafea, în perioada 11-15 octombrie. La aceste pachete se adaugă ceai cald în timpul nopţilor. Ajutor oferă, ca şi în alţi ani, şi alte organizaţii care vor să fie alături de oameni, cum ar fi Asociaţia „Braţele Domnului”, din Bacău, care de ani de zile vine la Iaşi. Ieri, voluntarii aveau pregătite ceai, cafea şi porţii de sarmale la prânz pentru cei care au trecut pe la moaşte. „Sunt voluntar de trei ani. Vin la Iaşi cu mare bucurie, îmi place tot ceea ce văd că se petrece aici. Îi simţi altfel pe oameni când îi vezi cum se închină, cum îşi ascultă sufletul şi cum se roagă. Nu ştiu cum ar fi viaţa fără ajutor de la Dumnezeu”, a spus Matei, un tânăr care supraveghea cele şapte aragazuri pe care se preparau cafea şi ceai.

Rugăciuni pentru sănătatea mamei, de la Istanbul

Pe la raclă a trecut şi Mustafa, un musulman de 34 de ani, care vine la Iaşi de cinci ani şi se închină la moaştele Sfintei Parascheva. El a fost însoţit de părintele Paul Palencsar. Mustafa este medic antropolog, musulman practicant, apreciază mult spiritualitatea românilor şi are o credinţă imensă în Sfânta Parascheva. Prima călătorie la Iaşi a fost făcută din dorinţa de a găsi un sprijin pentru mama sa, care are probleme de sănătate. A aflat de minunile Sfintei, şi-a pus credinţa în ajutorul ei şi de atunci vine mereu, la fel ca mulţi alţi credincioşi.

Mulţi dintre cei care au trecut pe la raclă au ales şi să viziteze Muzeul Mitropolitan, dar şi alte obiective ale Iaşului. Astăzi, credincioşii sunt aşteptaţi şi la Pelerinajul „Calea Sfinţilor”, o procesiune cu moaştele Sfintei Parascheva care va avea loc pe străzile I.C. Brătianu-Cuza Vodă-Armeană-Biserica „Sfântul Sava cel Sfinţit”-Costache Negri-Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”-Catedrala Mitropolitană.

Povestea Sfintei Parascheva
Cunoscută şi sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Tradiţia spune că şi-a împărţit hainele şi hrana cu săracii, deşi era mustrată de părinţii ei. După moartea lor, Parascheva a renunţat la avere şi a părăsit casa părintească pentru a intra în monahism la o mănăstire din apropierea Constantinopolului. De aici a plecat la Ierusalim, retrăgându-se apoi în pustiul Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, după care s-a întors în satul său natal, Epivat, unde a mai trăit încă doi ani, în post şi rugăciune.
Moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Târnovo, iar în secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”.
Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce moaştele au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica „Trei Ierarhi”.
În prezent, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Deşi Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în întreaga Patriarhie Română, ea este considerată ocrotitoarea Moldovei, dar şi a celor năpăstuiţi.
Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.

Maura ANGHEL, Laura RADU