Pesticidele, otrava picurată zilnic în farfurie

Comisia Europeană a impus României analiza periodică a alimentelor pentru depistarea eventualelor reziduuri de pesticide * de anul viitor, România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene vor preleva probe din anumite alimente pentru a depista nivelul de pesticide * vor ajunge la laborator pentru analiză fructele, legumele, carnea, lactatele, dar şi vinul

 Ultimele analize făcute de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) arată că din totalul fructelor, legumelor şi cerealelor vândute pe piaţa românească, un sfert conţin reziduuri de pesticide. Cele mai multe au fost găsite în merele româneşti, în care s-au depistat şi 7 tipuri de pesticide. S-ar părea că pomicultorii, din dorinţa de a obţine un randament cât mai mare la hectar, apelează la stropirea intensivă a pomilor fructiferi pentru a se asigura că nu-i atacă dăunătorii. Într-un clasament al celor mai toxice fructe citricele turceşti ar ocupa locul doi, pentru că în grapefruit şi lămâie s-au găsit 5 tipuri de pesticide. Roşiile care ajung pe tarabele pieţarilor noştri, în procentaj de 70% tot turceşti, au şi ele un conţinut ridicat de astfel de otrăvuri, în acestea au fost identificate între două şi cinci tipuri de pesticide. „Din păcate, avem agricultori care, la acest moment, pot să utilizeze îngrăşăminte şi pesticide fără niciun control”, a spus Liviu Bumbu, senator UNPR, fost şef al Direcţiei Agricole Neamţ.
Mâncăm pesticide, dar nu vrem controale!
Pieţarii din Piatra Neamţ sunt nemulţumiţi în general de orice verificare şi nu au încredere în niciun organism de control. „Vin mereu să ne controleze tot felul de autorităţi, de parcă grija noastră toată ziua ar fi numai să ţinem actele pe tarabă şi să dăm cu subsemnatul”, ne-a spus vădit iritat Constantin Firău, producător din Focşani ce aduce produse la vânzare în Piaţa Centrală din Piatra Neamţ de zeci de ani. „Eu cred că ar trebui să nu mai născocească nici Uniunea Europeană atâtea lucruri pe spinarea noastră, a muritorilor de rând care încercăm să supravieţuim. Ni se impun tot felul de reguli, unele dintre ele ridicole. Eu câştig foarte puţin din produsele pe care le aduc la piaţă şi le stropesc destul de rar, cu substanţe pe care le cumpăr din magazinele de profil. Pe ei ar trebui să-i ia la întrebări, dacă se consideră că substanţele acelea fac rău oamenilor, nu pe noi”, a mai spus Firău.
Ionela Pricop, din Girov, vinde roşii, castraveţi, ceapă şi alte produse „aduse din sudul ţării”, după cum zice ea, deşi pe unele legume scrie deasupra preţului că sunt din Franţa sau Turcia. „Nu suntem nebuni să otrăvim lumea. Marfa mea e de calitate şi nu ar cumpăra-o lumea dacă ar conţine pesticide. Vă daţi seama, mănâncă şi bătrâni şi copii…Eu vând de ani de zile şi nu a venit nimeni să se plângă că ar fi păţit ceva, că s-ar fi îmbolnăvit sau alte grozăvii”, a spus precupeaţa.
De partea cealaltă, nici cumpărătorii nu ştiu ce vor. „Eu nu am laborator la bloc să ştiu că lămâile astea ar conţine nu ştiu ce chimicale sau că roşiile de la raft, deşi se zice că sunt de grădină or fi de la sere şi cresc într-o săptămână cât altele într-o lună, ca Făt-Frumos din poveşti. Să-i controleze cine trebuie şi să ne zică şi nouă: Nu mai cumpăraţi de la cutare sau cutare că sunt otrăvitoare pentru organism. Altfel, noi de unde să ştim?”, s-a întrebat Mioara Bordea, 46 de ani din Piatra Neamţ.
Bio, dar stropite cu chimicale!
Părinţii se străduiesc să le ofere celor mici produse naturale, în măsura posibilităţilor, deşi produsele cu eticheta Bio sunt mai scumpe. Însă, ceea ce ştiu foarte puţini este faptul că eticheta de aliment bio sau organic nu garantează că un produs ar fi 100% natural. Din 11 alimente bio analizate de ANSVSA, 10 aveau pesticide. Mai grav este că între aceste alimente se află foarte multe produse destinate sugarilor şi copiilor mici. Ca atare, Comisia Europeană cere României să analizeze probe şi din aceste alimente. Programul Comisiei destinat ţinerii sub control al nivelului de pesticide din alimente va avea loc, într-o primă fază pentru o perioadă de 3 ani, din 2016 până în 2018, argumentarea necesităţii unui control prelungit dat fiind faptul că se doreşte a se urmări cum anume se schimbă pesticidele utilizate în timp, ce substanţe noi apar, dacă acestea sunt acoperite de legile europene şi dacă reprezintă sau nu un pericol pentru consumatori.

Citeşte şi: Leafă de ministru la Parking SA Piatra Neamţ

Ingrid CIOFOAIA

„În primă fază este greu, dar trebuie să devenim un stat intervenţionist şi asta în toate domeniile, începând cu sistemul bancar şi continuând cu toate celelalte” - senator Liviu Bumbu