Podgorenii vor umple mai puţine butoaie cu vin

 

 

În podgoriile din Moldova, culestul este în toi. Proprietarii plantaţiilor de viţă-de-vie îi dau zor cu munca şi mulţumesc pentru fiecare zi caldă de toamnă, care îi ajută să-şi pună la adăpost recolta. Nu de alta, însă după ploile de la începutul verii, din lunile iunie-iulie, care le-au afectat plantaţiile, o toamnă rece ar fi ultimul lucru pe care şi l-ar dori.

„Au venit ploile şi nu s-au mai oprit”

Condiţiile meteorologice din acest an au afectat foarte multe culturi de viţă-de-vie, precipitaţiile dese favorizând apariţia manei, a putregaiului. „Producţia de struguri din acest an este cam cea mai slabă din ultimii cinci ani, cantitativ vorbind. Motivele sunt ploile de lungă durată din partea de început a verii. A plouat foarte des, o dată sau la două zile ploua, nu s-au putut face lucrările la timp. Din această cauză au apărut mana şi putregaiul cenuşiu”, a spus Cătălin Varzari, de la crama cu acelaşi nume, din Cotnari. Cantităţile sunt la jumătate faţă de un an normal, în funcţie de soi. „Am avut şi o parcelă cu Chardonnay pe care unde nici nu am mai intrat la cules, s-au stricat toţi strugurii”, a completat podgoreanul. Vestea bună este că strugurii care au rămas sunt de calitate superioară, ceea ce oferă premisa unui vin bun. Pe cele 50 de hectare ale Cramei Varzari sunt patru soiuri româneşti - Grasa de Cotnari, Frâncuşa (soi autentic din Cotnari), Tămâioasă Românească şi Fetească Albă, şi trei internaţionale - Muscat Otonel, Chardonnay şi Sauvignon Blanc, ultimul oferind în acest an şi cea mai bună producţie.

Vremea capricioasă a creat probleme şi la Crama Gramma, unde mana şi făinarea au dat mari bătăi de cap podgorenilor. „Nu este deloc cel mai bun an, recunosc acest acest lucru. Dacă pe colegii din Dealu Mare i-a afectat grindina şi noi am crezut că am scăpat, au venit ploile şi nu s-au mai oprit. Noi, de pe cele 20 de hectare, am obţinut şi 80 de tone de struguri, însă în acest an cred că vom avea în jur de 30 de tone”, a spus Marian Olteanu, unul dintre managerii cramei, adăugând că rezultatele cele mai bune s-au obţinut la Aligote, care este un soi mai rezistent. La Crama Gramma se mai cultivă struguri din soiurile Fetească Albă şi Fetească Regală.

Culesul este în toi şi în viile de la Crama Hermeziu, unde de pe cele 150 de hectare se estimează o producţie cu 20 la sută mai mică faţă de anul trecut, cauzele fiind aceleaşi. „Suntem în plină campanie, nu avem cifre exacte, dar cam pe aici ne vom situa. Ne bucurăm că strugurii rămaşi sunt sănătoşi, ceea anunţă un vin foarte bun”, a spus Robert Axinte, reprezentantul cramei. La Hermeziu se cultivă struguri din soiurile Traminer, Sauvignon Blanc şi Chardonnay, la ultimul fiind şi cea mai bună producţie.

Veşti bune de la Bohotin

Dacă în alte podgorii vremea şi bolile au creat probleme, pentru Casa de Vinuri Bucium, 2019 se anunţă a fi un an foarte bun. „Contează mult şi locul unde este amplasată via, iar noi nu am avut probleme. Cele mai multe plantaţii le avem la Bohotin, unde avem 148 de hectare cu vie şi unde vom ridica şi combinatul viticol. „Muncim zi lumină să strângem recolta şi ne dorim ca undeva în jurul datei de 15 octombrie să o avem la adăpost, în cramă. Avem probleme cu forţa de muncă, altfel poate am fi mers mai repede. Nu găsim culegători, în rest nu avem niciun motiv de supărare”, a spus Sorin Burda, de la Casa de Vinuri Bucium. Compania cultivă la Bohotin struguri din soiurile Fetească Regală, Merlot, Cabernet, celebra Busuioacă, Sauvignon Blanc şi Traminer.

Mana viţei-de-vie este cauzată de ciuperca Plasmopara viticola. Boala este întâlnită frecvent la soiurile nobile, fiind considerată, alături de făinare şi putregai, una din cele mai nedorite boli ale viţei-de-vie. În anii ploioşi, în lipsa tratamentelor corespunzătoare, mana poate conduce la pierderea totală a recoltei, debilitarea plantelor şi chiar uscarea viei.

Maura ANGHEL