Poveștile lui Creangă, modelate din lutul Humuleștiului

 

Cine ia drumul Cetăţii Neamţului este întâmpinat invariabil, la poalele acesteia, de zeci de mogâldeţe care se uită hâtru, zâmbesc sau se strâmbă la ei. Iar feţele lor modelate în lut parcă renasc amintiri. Amintiri din copilărie...

Smărăndiţa popii, Păcală, Tuşa Mărioara, Moş Nichifor Coţcacriul, Dănilă Prepeleac şi câte şi mai câte personaje ale operei marelui povestitor Ion Creangă au prins viaţă din lutul Humeleştiului, frământat cu pasiune de un meşter popular.

Ionela Lungu, absolventă a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”, dar cu un masterat în Prelucrarea Materialelor, şi-a găsit vocaţia într-o bucată de humă.

La început s-a jucat cu bucata de humă, dar când a văzut că figurina aproape că îi vorbea din palmă, a hotărât să meargă mai departe. Şi astfel s-a ajuns ca personajele lui Creangă, renăscute din mâinile sale, să ajungă în toate colţurile lumii.

„M-am apropiat către meşteşuguri fără să-mi dau seama, mai întâi dintr-o joacă, apoi m-a captivat şi am început să învăţ puţin câte puţin. Joaca a constat în modelarea unei bucăţi de humă (lut), pe vremea când încă eram studentă, apoi am dus această joacă mai departe, am încercat să integrez modelajul lutului într-o poveste şi ce poveşti ar fi fost mai potrivite, dacă nu cele ale lui Ion Creangă? Nici nu mi-a fost greu, pentru că toată copilăria mea am crescut printre materiale didactice realizate de mama şi sora mea mai mare, educatoare fiind. Pasiunea nu ar fi venit şi fără ajutorul lui Costi, soţul meu, humuleştean, crescut în acest sat cu atâtea tradiţii şi obiceiuri de iarnă, unde unele obiceiuri străvechi încă se mai păstrează”, a povestit Ionela Lungu.

Următorii paşi au fost să participe la târgurile de profil, alături de meşteri consacraţi, pentru a vedea ce impact au personajele sale. Iar succesul nu s-a lăsat aşteptat.

„Încrederea în mine am căpătat-o văzând interesul din partea organizatorilor, a celor care mă invitau, în primul rând. Şi aici nu vorbesc despre invitaţii la târguri organizate de primării de zilele oraşului, pentru că la astfel de manifestări sunt primiţi comercianţi, nu meşteri. E foarte importantă diferenţa. Mergeam la târguri şi expoziţii organizate de Muzee de Etnografie, la Muzeul Ţăranului Român, la Muzeul Satului 'Dimitrie Gusti', la Palatul Culturii din Iaşi, la cele în care exista o selecţie din partea unor etnografi, muzeografi, cunoscători ai artei populare”, explică meşterul popular.

 Ionela Lungu a adăugat că toate figurinele de lut pe care le realizează sunt unice. Nu are un model anume după care se ia, ci pur şi simplu se lasă inspirată de moment şi de povestea din spatele personajului căruia îi dă viaţă.Ea foloseşte doar materiale naturale pentru figurinele pe care le realizează, iar acest fapt se găseşte tot mai rar în prezentul invadat de plastic.