Regionalizarea fiscală a Moldovei

* Direcţie Regională de Finanţe, reducerea posturilor de conducere, administrarea pe regiune a contribuabililor mijlocii şi crearea unei noi direcţii de control care să colaboreze cu SRI şi DIICOT * acestea sunt principalele coordonate ale regionalizării fiscale a Moldovei * reprezentanţii mediului de afaceri sunt, însă, circumspecţi atunci când vine vorba despre implementarea unor noi strategii fără a fi prezentat, în prealabil, un studiu de impact, a unui plan cu cifre şi date concrete cu privire la beneficiile pe care le implică acest lucru

 Concret, conform informaţiilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), regionalizarea va cuprinde două coordonate principale. Prima dintre aceste propuneri presupune crearea unei structuri fiscale prin care administrarea financiară a contribuabililor mijlocii va deveni regională. Astfel, această nouă structură, pe lângă atribuţiile de colectare şi executare silită va avea şi rol de inspecţie fiscală. O a doua coordonată este legată de crearea unei Direcţii Regionale de Finanţe care va urma să aibă sediul la Iaşi. Aceasta va avea în subordine o administraţie financiară a judeţului, iar în localităţile mai mici vor fi implementate oficii fiscale, acest lucru urmărind, de fapt, reducerea posturilor de conducere. Un alt plan al ANAF cuprinde realizarea unei noi direcţii în cadrul instituţiei care să colaboreze cu Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pentru furnizarea de informaţii cu privire la contribuabilii aflaţi sub urmărire.

„Sunt cetăţean european” a ajuns o anecdotă

Reprezentanţii mediului de afaceri nu se grăbesc, însă, să îmbrăţişeze implementarea acestor noi structuri. „Regionalizarea nu trebuie să se rezume la cea fiscală. Este importantă în primul rând pentru atragerea de finanţări europene. Pentru a pune în aplicare ceea ce se propune, trebuie mai întâi să se pună pe masă un studiu de impact. Trebuie să vedem clar ce economii de personal se vor realiza prin această regionalizare. Directorii nu trebuie să fie schimbaţi doar cu titlul. În plus, ne trebuie măsuri pentru creşterea economică, nu doar birocratizare, pentru că un solicitant este umilit la toate instituţiile publice la care se duce. Dacă-i spui cuiva sunt cetăţean european, acest lucru a ajuns deja o anecdotă”, susţine Neculai Viţelaru, preşedintele Patronatului Judeţean pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Pe de altă parte, conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie a Iaşului susţine propunerile prezentate de reprezentanţii ANAF. „Orice formă de reducere a cheltuielilor bugetare este o măsură bună. Cu cât se reduc acestea, cu atât este mai bine pentru economia reală. Regionalizarea nu ar trebui să conducă la o supradimensionare a direcţiilor”, susţine Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi. Cu toate că nu este ieşean, acesta susţine candidatura Iaşului la titlul de capitală a regiunii. „Trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Nu văd altă capitală a regiunii din punct de vedere istoric, economic sau al forţei de dezvoltare. Iaşul nu are un contracandidat care să emită pretenţii”, a conchis preşedintele CCI Iaşi.

Termenul pentru aprobarea şi implementarea acestor propuneri este luna iunie a acestui an. (Dana Chiru)