Revoluţia „verde”

Intenţia Primăriei este ca toate zonele din faţa blocurilor, spre stradă, să fie transformate în peluze, pentru a fi eliminate situaţii de genul cuştilor de câini, afumătorilor şi depozitelor de lemne şi vechituri ascunse după gardul viu din cartiere * „Am identificat o multitudine de spaţii verzi unde putem interveni. Ideea ar fi ca gardul viu să rămână doar la un metru de bloc, iar spaţiul până la stradă să fie unul deschis”, susţin peisagiştii de la Servicii Publice

Pe timpul comuniştilor, regulile erau cât se poate de clare: pentru fiecare mănunchi de blocuri, un mic părculeţ bine delimitat. Nimic excentric, doar un petic de iarbă, cu o dublă funcţionalitate: recreere şi asigurarea unei rezerve de oxigen. După Revoluţie, boom-ul imobiliar a făcut ca aceste oaze din cartiere să fie lăsate de izbelişte. Rar mai vezi peluze printre blocuri sau ronduri de flori, semn că preocupările locatarilor sunt altele. Însă, începând cu anul 2016, lucrurile se schimba. Municipalitatea ieşeană a dispus un amplu proces de reabilitare a spaţiilor verzi, vizate fiind atât parcurile importante din oraş, cât şi esplanadele din cartiere. Mai mult decât atât, zonele anoste din faţa blocurilor se transformă uşor-uşor în spaţii verzi, aerisite, după o ideea proprie a edilului-şef, care consideră că „blocul trebuie să vadă strada şi invers”.

În Iaşi, ceea ce am putea numi „revoluţia verde” a început în urmă cu trei ani. Este vorba de un plan de măsuri al municipalităţii vizând modernizarea tuturor parcurior din oraş, care, de-a lungul timpului, şi-au păstrat principala utilitate, de a le oferi ieşenilor zone de recreere, de petrecere a week-end-urilor în natură, în condiţiile în care, din păcate, reabilitarea lor a fost lăsată  într-un plan secundar. Cu largul concurs al specialiştilor SC Servicii Publice, câteva parcuri din oraş au căpătat o altă înfăţişare. „A fost vorba de o reamenajare peisagistică a tuturor spaţiilor verzi, cu tot ce presupune acest lucru: toaletarea şi aranjarea vegetaţiei, completarea straturilor de pământ, plantarea de gazon, arbori tineri sau plante perene, montarea şi repararea mobilierului urban, repararea aleilor pietonale sau reconfigurarea lor şi montarea instalaţiilor de irigare”, au spus aceştia. Parcul Orăşel, Parcul Bicaz, esplanada Nicolina, parcul din Tg. Cucu, zona Bărboi, Parcul Voievozilor, esplanada Elisabeta, zona Râpa Galbenă şi parcul din faţa Palatului Copiilor sunt exemple de bună practică, în condiţiile în care s-a intervenit şi în zonele renumite ale oraşului, Parcul Copou şi Parcul Expoziţiei

Amenajără temporare în Piaţa Palatului Culturii

În prezent, marea provocare a peisagiştilor o constituie esplanada Palatului Culturii. Vizita Papei Francisc a determinat reamenajarea piaţetei, una provizorie atât timp cât, pe 11 aprilie, se deschid ofertele concursului de soluţii organizat de Primăria Iaşi pentru modernizarea zonei. „Sunt două propuneri, urmează ca municipalitatea ieşeană să opteze pentru una dintre ele. În linii mari este vorba de grupaje cu arbuşti, plante între stâlpii de iluminat, care, de asemenea, vor fi schimbaţi, aranjamente florarele de o parte şi alta a statuii. Sunt flori provenite din serele noastre”, spune ing. Ana Maria Luca, de la SC Servicii Publice.

Un al doilea punct de lucru în aceste zile îl reprezintă sensul giratoriu din Podu Roş, unde vor fi realizate aranjamente florale de sezon şi va fi adus gazon.

Ce zone vor mai fi atacate

Evident, reabilitarea zonelor verzi din oraş va continua şi în acest an. În mod sigur vor începe lucrările de modernizare a spaţiului verde din Piaţa Independenţei. O altă zonă vizată este Tătăraşi Sud, care poate continua spre Ciurchi dacă va fi elaborat un proiect pe investiţii. De asemenea, se doreşte reabilitarea zonei din laterala Palatului de Justiţie.

Retrocedările, o veşnică problemă

Din nefericire, există şi elemente care fac ca unele dintre proiectele peisagisticilor să se împotmolească. „Este vorba de terenuri retrocedate. Gândim o variantă pentru reabilitarea unei zone verzi şi ne trezim că acolo sunt, de fapt, proprietăţi private. Am dat şi peste cetăţeni reticenţi, care nu acceptă sub nici o formă prezenţa utilajelor, dar şi peste proprietari înţelegători. Cei mai mulţi refuză să colaboreze, iar terenul rămâne la aspectul de pârloagă întrucât, conform legii, nu-i poate schimba destinaţie. Însă oamenii speră că legea se va schimba iar în viitor vor putea construi pe spaţiul verde”, spun cei de la Servicii Publice.

Cartierele se schimbă la faţă!

Spectaculoase, fără îndoială, transformările din parcuri vor fi depăşite şi ca inedit şi ca atractivitate de cele din cartiere. Intenţia Primăriei este ca toate zonele din faţa blocurilor, spre stradă să fie transformate în peluze, pentru a fi eliminate situaţii de genul cuştilor de câini, afumătorilor şi depozitelor de lemne şi vechituri ascunse după gardul viu din cartiere. Primele zone reabilitate sunt cele de pe Nicolae Iorga, şi la blocurile dinspre Cantemir, însă vor urma şi altele. Este vizat Bulevardul Carol şi zona din faţa blocurilor de la Gara Nicolina spre Podul de Piatră. „Am identificat o multitudine de spaţii verzi unde putem interveni. Lista cu propuneri a fost înaintată Primăriei, însă pot apărea modificări. Ideea ar fi ca gardul viu să rămână doar la un metru de bloc, iar spaţiul până la stradă să fie unul deschis”, au mai dezvăluit peisagiştii Servicii Publice. Tudor DAMASCHIN