Revoluţia verde
Dimensiune font:
În acest moment, Iaşul dispune de 24 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor * pornind de la faptul că este imposibil să mărească suprafaţa verde din oraş, municipalitatea ieşeană a dispus un amplu proces de reabilitare a spaţiilor verzi, vizate fiind atât parcurile importante din oraş, cât şi esplanadele din cartiere * mai mult decât atât, zonele anoste din faţa blocurilor se vor transforma în spaţii verzi, aerisite, după o ideea a edilului-şef, care consideră că „blocul trebuie să vadă strada, dar şi invers”
Iaşul nu a avut niciodată pretenţia de a fi considerat un oraş „verde”, în ciuda faptului că nu există localnic care să nu fi auzit măcar odată-n viaţă de celebrul Copou, Parcul Expoziţiei, Ciricul alături de întreg cartierul Tătăraşi sau platoul Bucium. De-a lungul anilor, oraşul a dispus de adevărate oaze de verdeaţă, dar care, odată cu boom-um imobiliar, au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie (vezi cazul Parcului Elena Doamna). Chiar şi aşa, însă, pe hârtie stăm bine în ceea ce priveşte suprafaţa de spaţiu verde ce revine fiecărui locuitor. „Conform Registrului Spaţiilor Verzi din Municipiul Iaşi, suprafaţa verde este de 695,8 ha. Numărul de locuitori din municipiul Iaşi, conform recensământului din 2011, este de 290.422 locuitori. Împărţind suprafaţa verde la numărul de locuitori, rezultă o suprafaţă de 23,95mp spaţiu verde/cap locuitor”, spun reprezentanţii Primăriei. Cifră oarecum apropiată de norma impusă de Uniunea Europeană – 26 mp/locuitor – însă extrem de îndepărtată de reglementările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (50 mp/locuitor. Spre comparaţie, tot de 24mp de spaţiu verde are parte fiecare bucureştean, în vreme ce oraşe precum Cluj Napoca, Oradea sau Bacău apar în statistici cu medii peste cele prevăzute de UE: 25/27 mp/locuitor).
Calitate peste medie
Însă, ceea ce trebuie reţinut, dincolo de aceste cifre seci, este că spaţiul verde din oraş are o calitate superioară altor zone din ţară. „Oricâte eforturi s-ar face, suprafaţa de spaţiu verde din oraş nu va creşte. În schimb, am reuşit să îmbunătăţim calitatea spaţiilor verzi. Zone care în scripte figurau ca spaţii verzi, erau în realitate pârloage. Acum, toate au fost transformate în spaţii verzi. Au fost aduse rulouri de gazon, au avut loc însămânţări”, spun şefii Servicii Publice Municipale, instituţia cu atribuţii în acest domeniu.
25 de zone verzi în tot oraşul
Lucrurile au început să se schimbe de anul trecut, odată cu planul conceput de peisagiştii DSPM. „Ideea de la care s-a plecat ar fi ca în cele cinci zone ale societăţii (n.r. – referire la modul cum este organizată SC Servicii Publice) să fie reabilitate cinci zone verzi. Vorbim aici fie de parcurile existente, fie de spaţiile verzi dintre blocuri. Este vorba de o reamenajare peisagistică a tuturor spaţiilor verzi, cu tot ce presupune acest lucru: toaletarea şi aranjarea vegetaţiei, completarea straturilor de pământ, plantarea de gazon, arbori tineri sau plante perene, montarea şi repararea mobilierului urban, repararea aleilor pietonale sau reconfigurarea lor”, spun aceştia. Iar rezultate s-au văzut. Parcul Orăşel a suferit, de departe, cea mai spectaculoasă transformare, la fel şi zona din Tg. Cucu. Parcul Bărboi, Esplanada Cantemir, Parcul Bicaz, Ateneul Tătăraşi, sunt alte exemple de parcuri reabilitate total, pe lista următoarelor transformări aflându-se Sinagoga Tg. Cucu, Parcul Tineretului, Scuarul din faţa Poştei din Podu Roş, Scuarul din faţa Casei Dosoftei, Esplanada Alexandu cel Bun, Rond Baza III, Parcul din Tătăraşi Sud.
Schimbări şi printre blocuri
Însă, transformările din parcuri vor fi depăşite şi ca inedit şi ca atractivitate de cele din cartiere. Intenţia Primăriei este ca toate zonele din faţa blocurilor, spre stradă, să fie transformate în peluze, pentru a fi eliminate situaţii de genul cuştilor de câini, afumătorilor şi depozitelor de lemne şi vechituri ascunse după gardul viu din cartiere. „Am identificat o multitudine de spaţii verzi unde vom interveni. Lista cu propuneri a fost înaintată Primăriei, însă pot apărea modificări. Ideea ar fi ca gardul viu să rămână doar la un metru de bloc, iar spaţiul până la stradă să fie unul deschis. Acolo unde la parterul blocurilor funcţionează agenţi economici, gardurile vii dispar în totalitate”, au mai spus specialiştii DSPM. Tudor DAMASCHIN
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau