Revoluţionarii ieşeni au devenit Cetăţeni de Onoare ai Iaşului

Evenimentul a avut loc în cadrul unei şedinţe extraordinare * lista celor care au primit acest titlu cuprinde 43 de nume, nominalizarea acestora făcându-se în conformitate cu regulamentul vizând acordarea acestui titlul votat de aleşii locali cu o zi mai devreme

Sâmbătă, 21 decembrie, Consiliul Local s-a întrunit într-o şedinţă solemnă dedicată aniversării Revoluţiei Române din 1989. Pe ordinea de zi au figurat două proiecte de hotărâre, primul privind privind acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi „revoluţionarilor ieşeni, luptători pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989”, iar al doilea fiind o „proclamaţie de eternă recunoştinţă faţă de luptătorii anticomunişti şi eroii Revoluţiei Române din decembrie 1989”.

Pe lista celor care au devenit Cetăţeni de Onoare se numără 43 de persoane, grupate în trei asociaţii: Asociaţia „14 Decembrie 1989” Iaşi, Asociaţia „22 Decembrie 1989” Iaşi şi Federaţia Naţională a Revoluţionarilor din România Iaşi. „La Iaşi, Revoluţia Română este marcată de momentul 14 decembrie 1989, când, în Piaţa Unirii, ieşenii erau chemaţi de Frontul Popular Român să participe la o demonstraţie împotriva situaţiei politice, economice şi sociale din România. Era, practic, prima mişcare politică anticomunistă, constituită pe principiul conspirativităţii, inspirată de organizaţia similară unionistă, înfiinţată în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în 1987-1988. Acţiunea este înăbuşită din faşă de autorităţile comuniste, la Iaşi fiind trimise trupe ale Ministerului de Interne, sub pretextul desfăşurării unei competitiţii sportive intitulată Dinamoviada. Competitorii la această aşa-zisă întrecere sportivă erau cazaţi chiar în Hotelul Unirea, situat în piaţa civică omonimă, unde era chemată populaţia Iaşului la protest. După acest moment, o parte a iniţiatorilor Frontului Popular Român, peste 60 la număr, au fost anchetaţi, iar unii dintre aceştia au fost arestaţi şi puşi sub acuzare pentru subminarea puterii de stat socialiste. Abia pe 22 decembrie 1989, după fuga cuplului dictatorial, ei au fost puşi în libertate, după o săptămână de anchetă şi tortură (...). Revoluţia din 1989 are însă şi o a doua sa etapă, care la Iaşi s-a derulat după părăsirea Comitetului Central de către cuplul Ceauşescu, începând cu data de 22 decembrie 1989 şi durând până pe 18 ianuarie 1990. În această perioadă, grupul revoluţionarilor ieşeni a preluat controlul asupra administraţiei locale şi a beneficiat de sprijinul Garnizoanei Iaşi a Armatei Române, pentru a menţine ordinea publică”, se arată în Hotărârea adoptată de Consiliul Local.

Lista celor mai recenţi Cetăţeni de Onoare ai Iaşului

În urma votului Consiliului Local au devenit Cetăţeni de Onoare ai Municipiului Iaşi: Gabriel Amarandei, Costache Ailene, Viorel Andrei, Virgil Axinie, Ioan Baron, Constantin Bendas, Alexandru-Tudor Bernic, Vasile Chirica, Nadia Crihan, Leopold-Marius Costinescu, Ştefan Coţovanu, Alexandru Dascălu, Vasile Diacon, Petru Duşa, Vasile Geamăn, Gabriel Hâncu, Titi Iacob, Gheorghe Ilaş, Neculai Kania, Florin Livadaru, Dumitru Moraru, Maria Moraru, Petru Movilă, Liviu Munteanu, Vasile-Doru Nechifor, Gheorghe Negru, Gheorghe Nica, Paul Niţescu, Alexandru Onea, Jenică Panaite, Constantin Pascariu, Eugen Popa, Mihai Pintilei, Anton Proţăilă, Mircea Pricop, Adrian Rozentzveig, Cristian Sandu, Florin Slabu, Emilian Dan Stoica, Iulian-Vilii Şaramet, Corneliu Urîtu, Vasile Vaida şi Constantin Vână.

În a doua parte a şedinţei solemne a Consiliului Local primarul Mihai Chirica a dat citire „Proclamaţiei de la Iaşi” de „Eternă recunoştinţă faţă de luptătorii anticomunişti şi eroii Revoluţiei Române din decembrie 1989”, text asumat şi semnat apoi atât de edilul-şef, cât şi de consilierii locali prezenţi la şedinţă. Înainte de aceasta, însă, primarul Mihai Chirica a transmis un mesaj audienţei. „La 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, timpul s-a oprit din nou în loc, cerându-ne adevărul despre cele întâmplate atunci, dar şi dreptate pentru toţi cei care au suferit şi încă mai suferă din cauza profitorilor vechiului regim comunist. Dacă un popor ţine mai mult la altceva decât la propria libertate, atunci îşi va pierde libertatea! Această maximă, care provine din filosofia britanică, subliniază puterea de netăgăduit a unei naţiuni care nu a mai fost îngenunchiată de un mileniu! Să recunoaştem! S-au schimbat multe! Există democraţie, există un sistem politic pluripartid, există libertate, există justiţie – chiar dacă nu atâta pe câtă ne-am dori. Dar nici după 30 de ani nu am aflat adevărul despre cele întâmplate în decembrie 1989 şi nici nu i-am condamnat pe toti călăii de atunci. S-au pus mereu piedici şi încă suntem îndemnaţi - de nimeni altul decât Ion Iliescu - să nu mai căutăm responsabilii pentru crimele Revoluţiei. Ba da, domnule Iliescu, sângele vărsat pe treptele unei catedrale, pe străzile şi baricadele din capitală ne obligă să aflăm adevărul!”, a spus primarul Mihai Chirica.

Proclamaţia de la Iaşi

În final, consilierii prezenţi au semnat „Proclamaţia de la Iaşi”, act care dublează recunoştiinţa urbei faţă de luptătorii anticomunişti. „Declarăm aşadar ziua de 22 decembrie zi de eternă recunoştinţă faţă de luptătorii anticomunişti şi eroii Revoluţiei din decembrie 1989, cerând instituţiilor abilitate ale statului român să-şi facă, fără ezitare, datoria şi să afle adevărul despre Revoluţia din urmă cu 30 de ani şi să-i condamne pe vinovaţii pentru toate crimele comunismului. Din păcate, mulţi se află încă printre noi şi chiar mai decid pentru destinul acestui popor! Nu avem voie să nu vedem! Nu avem voie să uităm!”, se arată în document. Tudor DAMASCHIN