România are de recuperat din Krivoi Rog un patrimoniu valorat la un miliard de dolari!

Krivoi7
Krivoi6
Krivoi5

Dimensiune font:

| 18-06-2021 15:54

 În urmă cu mai bine de 35 de ani, mai toată suflarea muncitorească de pe întreg cuprinsul ţării fremăta cu gândul la noul El Dorado industrial, giganticul complex miniero-siderurgic de la Krivoi Rog. Constructori, lăcătuşi, sudori, metalurgişti și nu numai sperau într-o detaşare cât mai lungă la noul şantier. Avantaje multe: salariul plătit regește, sporul de şantier, diurnele, accesul neîngrădit la alimente mult mai ieftine decât în ţară. Tocmai se semnase acordul între URSS şi alte cinci state est-europene, printre care şi România pentru construirea imensului combinat KGOKOR, unde urmau să fie îmbogăţite minereurile acide de fier.

În 1986 s-a trecut la treabă, colonia românească stabilindu-se la Dolînska, la aproximativ 30 km vest de Krivoi Rog. România se angajase la investiţii de circa 800 de milioane de dolari, ceea ce, cantitativ, însemna mai mult de 26% din combinat. Ucraina urma să plătească în pelete de minereu, care ar fi urmat să fie folosite de Sidex Galaţi. Autorităţile din ţara vecină estimau iniţial capacitatea de producţie KGOKOR la 6,6 milioane tone oţel/an, pentru ca să urce ţinta la 10 milioane tone/an.

Până în 1989, lucrurile au decurs destul de bine, cu întârzierile inerente şi cu unele probleme neprevăzute. Cei patru mari antreprenori din România (ArcifArcom,

Uzinexportimport șIpromet) au construit la Krivoi Rog nu doar un combinat, ci un adevărat oraş. Blocuri de locuinţe, grădiniţe, şcoli, unităţi medicale etc. Companiile româneşti au lăsat, cum spuneam, 800 de milioane de dolari. Pentru această mega-investiţie, statul român ar fi trebuit să primească aproximativ 30 de milioane de tone de peleţi, timp de 10 ani. În realitate, ucrainienii au livrat doar 159 mii de tone. Asta deoarece construcţia, care urma să fie finalizată în 1992, a fost sistată în 1990, când se făcuse deja 80-90% din combinat.

„N-a luat nimeni în calcul repatrierea utilajelor”

Ieșeanul Gheorghe Mihailescu, fost director în cadrul combinatului de la Krivoi Rog, susține că în Ucraina a rămas un patrimoniu valorat la un milliard de euro. „Lucrând acolo, știu ce utilaje au rămas. Sunt acolo utilaje pe care nu le avem în țară, pentru că nu le-am făcut, neavând nevoie de ele în acele vremuri, dar de o valoare enormă. Dar n-a luat nimeni în calcul repatrierea utilajelor. Eu am vrut, la un moment dat, după destrămarea Uniunii Sovietice, am încercat să scot de acolo, să aduc în țară măcar motoarele electrice uriașe, de 5-10 tone greutate fiecare - și nu erau puține! - motoare alimentate la 10 kilovolți, să aduc reductoarele fabricate la noi în colaborare cu nemții și duse acolo cu eforturi mari, dar n-am reușit, deoarece toată lumea mă întreba cine plătește vama. Nu s-a implicat nimeni! Nu s-a găsit înțelegere, nimeni din partea guvernamentală românească nu voia să-și asume obligații. Dezinteres total!”, spune Gheorghe Mihailescu, care a lucrat la Krivoi Rog din anul 1985 până în septembrie 1996. „În anii 1990-1992, combinatul acea chiar 6.000 de angajați români. Firma la care eu lucram – Uzinexportimport, a livrat acolo utilaje, dispozitive, echipamente electrice și construcții metalice, în valori enorme. În 1985 am fost la Krivoi Rog în delegația de 18 persoane care negocia cu partea sovietică deschiderea combinatului, procentul care revenea României. Noi eram 18 oameni și aveam pretenția să fim tratați cu corectitudine, iar ei erau doar 3 și încercau să ne înșele – unul era cel care știa meserie, altul era securist și un al treilea era ucenic. Cum nu se semna nimic, Ceaușescu a ordonat să vină toată  lumea acasă. Când s-a semnat, în 1986, s-au întors lumea la lucru, iar în 1987 au început primele lucrări la obiectivele principale – fabrica de pelete. S-a ridicat acolo până și un spital, dar ucrainienii nu au luat în primire decât morga, deoarece nu aveau morgă în oraș. În rest, nu s-a preluat nimic. Motivul? În convenția bilateral se scria că se predă la cheie, dar nu se preciza dacă doar obiectivele industriale sau doar o parte dintre celelalte obiective. De la asta au și început problemele”, spune Gheorghe Mihailescu.

După mai multe runde de negocieri între ţările asociate la proiect (Ucraina preluând acţiunile fostei URSS), în 1993 s-a decis reluarea lucrărilor. În acest sens, autorităţile române au emis Legea 95/1993, prin care se reglementa participarea ţării noastre la reluarea construcţiei. Iniţiativă care avea să se dovedească total neinspirată. Ucraina a intrat în posesia a 56,4% din acţiuni, România deţinea 28%, iar Slovacia 15,6%.

Promisiuni multe, dezinteres total

În 1998, lucrările au fost sistate prin decizia părţii ucrainene, mişcare de pe urma căreia statul român s-a ales doar cu investiţii inutile într-un obiectiv care nu i-a adus niciun beneficiu. Doar cheltuieli anuale de un milion euro către cele trei firme desemnate să asigure paza obiectivului. Este vorba de Arcom SA, Arcif SA şi Uzinexport SA, impuse printr-o lege specială, nu în urma unei licitaţii.

Nouă ani mai târziu, în 2007, reapar speranţele. „A fost terminată întreaga muncă organizatorică pentru înfiinţarea unei întreprinderi mixte, care să garanteze intrarea rapidă în funcţiune a combinatului. Pe viitor, Krigoi Rog poate deveni unul din cele mai mari combinate de prelucrare a minereurilor din Ucraina şi, foarte important, pachetul de control va aparţine, în continuare, statului”, anunţa, cu prea mult optimism, presa vremii.
Se estima că ar mai fi nevoie de 804 milioane dolari pentru terminarea lucrărilor. Slovacii au spus pas, rămânând în asociaţie doar noi şi ucrainienii. La luarea deciziei de a constinua, s-a ţinut cont de faptul că preţul minereului de fier ajunsese la un maxim istoric. „Statul trebuie să deţină controlul. Combinatul de la Krivoi Rog va fi un jucător puternic, iar statul este pur şi simplu obligat să ţină pârghiile de influenţă asupra lui”, afirma Oleg Ozefovici, analist la Alfa Kapital Ukraina. „Suma investiţiilor necesare ducerii la bun sfârşit a contrucţiei se măsoară în miliarde, iar suma care trebuie restituită statelor care au luat parte la construcţia combinatului, este, la rândul ei, destul de impresionantă”, comenta Serghei Povajniuk, expert la Ukrpromvnesekspertiza. Datoria Ucrainei faţă de partea română fusese estimată la aproximativ 400 milioane dolari, dat fiind că utilajele erau deja îmbătrânite. Nu doar prin uzură morală, ci şi fizică.
Au trecut alegerile parlamentare din Ucraina acelui an şi nu s-a mai făcut nimic.

 

„Mai există active acolo, există teren, există clădire, există echipamente. Se fură, da, dar ceva tot este acolo din moment ce de 22 de ani se tot fură. Acel lucru trebuie să-l valorificăm şi să mai rămânem cu ceva dintr-o investiţie proastă a statului român. Statul român a făcut nişte afaceri foarte proaste, mai ales statul socialist, dar la un moment dat trebuie să spunem stop, chiar dacă unii beneficiază de pe urma acestor investiţii” - Claudiu Năsui, ministrul Economiei

 

„De 22 de ani, statul român este blocat într-o investiţie care ne costă un milion de euro pe an”

Timpul s-a scurs, utilajele şi clădirile s-au deteriorat de la an la an, s-a furat pe ruptelea, în ciuda costisitoarelor cheltuieli cu paza obiectivului. Abia acum lucrurile să se mişte, Ministerul Economiei iniţiind un memorandum pentru abrogarea Legii 95/1993 şi pentru identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog din Ucraina, o afacere extrem păguboasă. „De 22 de ani, statul român este blocat într-o investiţie care ne costă anual aproximativ 1 milion de euro, bani pe care îi dăm în teorie pentru pază şi conservare la trei firme, care nici măcar nu sunt alese printr-un proces, ci sunt nominalizate într-o Hotărâre de Guvern din 1999. Pur şi simplu le dăm bani, nimeni nu întreabă nimic, au fost reportaje de presă ample. Acolo e o situaţie gravă, în sensul că numai pază şi conservare nu se întâmplă cu acel combinat şi atunci am propus prin acest Memorandum să rezolvăm în sfârşit o problemă de peste două decenii a statului român în care să valorificăm ce mai avem acolo, activul de acolo prin licitaţie, deschis şi transparent. Adoptarea acestui Memorandum nu a trecut în şedinţa aceasta, a fost amânat pentru săptămâna viitoare. În procesul de avizare avem deja mai multe avize luate, inclusiv de la MAE care e cel mai important aviz, mai aşteptăm un aviz şi săptămâna viitoare sperăm să şi adoptăm acest Memorandum”declara joi, 10 iunie, ministrul Claudiu Năsui.

Şase zile mai târziu, Guvernul a aprobat, în sfârşit, Memorandumul. Acum mai trebuie găsit şi cineva care să cumpere participaţia României la combinatul Krivoi Rog, pentru ca statul să mai recupereze ceva din pierderi. Ministrul Năsui e optimist: „Toate celelalte state au reuşit să iasă din această investiţie, nu cred că noi nu putem să ieşim dintr-o investiţie, în momentul în care ne dorim. Mai există active acolo, există teren, există clădire, există echipamente. Se fură, da, dar ceva tot este acolo din moment ce de 22 de ani se tot fură. Acel lucru trebuie să-l valorificăm şi să mai rămânem cu ceva dintr-o investiţie proastă a statului român. Statul român a făcut nişte afaceri foarte proaste, mai ales statul socialist, dar la un moment dat trebuie să spunem stop, chiar dacă unii beneficiază de pe urma acestor investiţii”.

Gheorghe Mihailescu, fost director în cadrul combinatului de la Krivoi Rog, nu crede că România va mai putea recupera vreodată ceva de acolo. Este o crimă economică ce se întâmplă acolo, iar oficialii români nu-și dau seama de dimensiunile acestei probleme. Avem acolo un patrimoniu valorat la un miliard de dolari și nimeni nu este interesat cu adevărat de problema aceasta. Nu cred că se va mai aduce vreodată în România ceva de acolo, că nu are nimeni interes...”, susține Mihailescu. Marcel FLUERARU, Daniel BACIU

 

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA

1. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Gura Vaii, cu sediul social in comuna Gura Vaii, satul Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau, cod postal 607220, telefon 0371/407.500, fax 0372/002.112, e-mail: primariaguravaii@yahoo.com, cod fiscal 4278108. 2. Informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie vandut: - teren in suprafata de 316 mp, situat in intravilanul comunei Gura Vaii, satului Rotunda, nr. Cadastral 62185, CF 62185, apartinand domeniului privat al Comunei Gura Vaii, conform H.C.L. Comunei Gura Vaii nr. 09/22.01.2024, caietului de sarcini si temeiului legal: O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: la cerere, de la sediul institutiei, Compartimentul Achizitii Publice sau se poate consulta pe site-ul: www.uatcomuna guravaii.ro, sectiunea -Anunturi. 3.2. Denumirea si datele de contact ale serviciului/ compartimentului din cadrul vanzatorului, de la care pot obtine un exemplar din documentatia de atribuire: de la Compartimentul Achizitii Publice, din cadrul Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 100 Lei/exemplar, ce se achita numerar la Casieria institutiei, sau in contul de trezorerie RO17 TREZ 0625 006X XX00 0079, deschis la Trezoreria Onesti, cod fiscal: 4278108. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 27.03.2024, ora 12.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 04.04.2024, ora 14.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa oferta: intr-un singur exemplar, intr-un plic sigilat. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 05.04.2024, ora 09.00, Comuna Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Judecatoria Onesti, cu sediul in municipiul Onesti, Str. Tineretului nr. 1, judetul Bacau, telefon 0234/311.913, fax 0234/326.170, e-mail: jud-onesti-reg@just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 08.03.2024.
ANUNȚ DE LICITAȚIE. Primăria Comunei Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CUI 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro, organizează în data de 29.03.2024, licitație în vederea vânzării terenului intravilan în suprafață de 16.000,00 mp, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, zona Dedeman. 1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact etc: UAT Comuna Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CIF 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro 2. Informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie vândut: teren intravilan în suprafață de 16.000 mp, situat în Sat Uricani, Comuna Miroslava, județul Iași, zona Dedeman, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, teren proprietate privată a Comunei Valea Lupului 3. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini 3.1 Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: la cerere, de la sediul autorității sau de pe site-ul autorității wwww.comuna-valealupului.ro 3.2 Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul vânzătorului, de la care pot obține un exemplar din documentația de atribuire: de la Registratura primăriei, Aleea Irisului nr. 8, sat Valea Lupului, Comuna Valea Lupului, județul Iași sau de pe site-ul autorității: www.comuna-valealupului.ro 3.3 Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: gratuit 3.4 Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 20.03.2024, orele 16.00 4. Informații privind ofertele: se regasesc în caietul de sarcini 4.1 Data-limită de depunere a ofertelor: 29.03.2024, orele 09.00 4.2 Adresa la care trebuie depuse ofertele: Comuna Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, Județul Iași 4.3 Numărul de exemplare în care trebuie depusă oferta: un singur exemplar original 5. Data și locul la care se va desfașura ședința publică de deschidere a ofertelor: 29.03.2024, orele 11.00, Primăria Comunei Valea Lupului - Sala de consiliu, Aleea Irisului nr. 8, Comuna Valea Lupului, Județul Iași 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon și/sau adresa de e-mail ale instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Iași, Strada Elena Doamna nr. 1A, telefon: 0232.260.600, 0232.248.000, 0332.403.666, Fax: 0332.435.700, e-mail: tr-iasi-reg@just.ro PRIMAR, Florin-Liviu DULGHERU
Un deputat a pus gând rău pisicilor
19/03/2024 08:12

Un deputat vrea să scape de pisicile de pe străzi intr-un mod care a starnit furia iubitorilor de feline, de animale, in general. Printr-un proiect de lege ar urma ca pisicile maidaneze să fie adunate de pe ...

Doi hoţi pentru un tub cu balsam de buze
19/03/2024 07:58

A fost nevoie de aproape opt luni şi cinci termene de judecată pentru ca magistraţii ieşeni să renunţe la procesul penal impotriva Laviniei S. şi a lui Ion S. Cei doi fuseseră inculpaţi, in data de 10 ...

Hoţul de biciclete din Tătăraşi, deocamdată doar un an, cu suspendare
19/03/2024 07:57

Ionel I. are 42 de ani, locuieşte intr-un bloc dezafectat din cartierul Tătăraşi, imobil ce aparţine Citadin S.A. N-a fost niciodată angajat undeva, trăieşte din mici hoţii, cateodată mai lucrează cu ...

Diriginți școlari din cinci județe ale Moldovei au venit la Iași, la „specializare”
19/03/2024 07:56

45 de diriginti si consilieri scolari judeţele Iaşi, Bacău, Botoşani, Suceava şi Neamţ au participat, la sfarşitul săptămanii trecute, la Iaşi, la o sesiune de formare organizată de Hands across Roma ...

Doar 4 din 10 elevi ieșeni ar lua, astăzi, Bacul!
19/03/2024 07:54

În judetul Iasi, au fost transmise spre evaluare 31.253 de lucrări, asociate celor trei probe de examen. În total, au fost obtinute 66 de note de 10. Niciuna la Romană! A plouat cu 5. Nicio unitat ...

Un celebru traficant de influenţă a solicitat schimbarea încadrării juridice în „înşelăciune”
19/03/2024 07:48

Vasile Ilioae a trăit in lux vreme de patru ani, in perioada 2012-2016, ieşeanul păcălind la greu diverse persoane. Se lăuda că are mare influenţă asupra celor de la Comisia Comisei de Evaluare a Persoa ...

Iașul, văzut prin ochii unui IT-ist întors acasă după 13 ani
19/03/2024 07:47

În ultimii ani, domeniul IT a devenit extrem de căutat printre tinerii ieseni. Astfel, facultătile din Iasi specializează, anual, mii de studenti care sunt pregătiti să se angajeze in marile companii ...

22.000 lei pentru o lunetă de Chevrolet, scoasă cu furca
19/03/2024 07:46

Deranjat de faptul că vecinii săi fac petrecere şi dau muzica la maxim, ieşeanul Florin S. a reacţionat intr-un mod orginal, dar care s-a dovedit, in cele din urmă, foarte costisitor. Mai intai, le-a ceru ...

Segmentul Moțca - Iași - Ungheni din Autostrada Unirii are o întârziere de 22 de luni!
19/03/2024 07:44

  Anunţul privind respingerea Studiului de Fezabilitate pentru execuţia lucrărilor pe tronsonul Targu Mureş – Iaşi – Ungheni al Autostrăzii A8 (Autostrada Unirii), făcut la sfarşitul s ...

Reîncep grevele în primării
19/03/2024 07:43

Luni, angajaţii din 48 de unităti administrative-teritoriale ale judetului Iasi au reinceput  acţiunile de protest. Guvernul nu a ţinut cont de solicitările acestora privind salarizarea, asa că, luni ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei