Rugăciuni pentru sănătatea, de ziua Sfinţilor Trei Ierarhi

 În fiecare an, la 30 ianuarie, Biserica îi prăznuieşte pe cei mai mari învăţători ai creştinătăţii: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur * ei reprezintă modele de viaţă duhovnicească, iar sfaturile sunt preţuite de secole, fiind cunoscuţi şi drept Sfinţii Trei Ierarhi

 

 

Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur, sărbătoriţi astăzi, au trăit la sfârşitul secolului al III-lea şi la începutul secolului al IV-lea. Biserica creştină se eliberase de stăpânirea romană, dar era în pericol să alunece pe panta ereziilor, iar cei Trei Ierarhi au luptat pentru înţelegerea şi pentru păstrarea dreptei credinţe apostolice, referitoare mai ales la Sfânta Treime, cea mai importantă Taină a credinţei creştine. Sfântul Vasile cel Mare (330-379), episcop şi învăţător al Bisericii, a fost îndrumătorul mirenilor şi „artizanul” vieţii mănăstireşti. El a orânduit regulile vieţii monahale, care se respectă şi astăzi, acordând o mare importanţă rugăciunii şi muncii.

Este întemeietorul aşezămintelor sociale numite „vasiliade” - azile, şcoli, case de reeducare, în care erau adăpostiţi bolnavii, săracii şi orfanii.

Sfântul Grigorie de Nazians (329-390), cunoscut şi sub numele de Cuvântătorul de Dumnezeu sau Teologul, a fost un orator vestit. A urmat studii filozofice la Capadocia, la Alexandria şi la Atena, unde l-a cunoscut pe Sfântul Vasile cel Mare, iar prietenia lor a fost un exemplu. El a reuşit să explice, pe înţelesul tuturor, marea taină a creştinătăţii: Sfânta Treime. Pentru creştinătate au rămas celebre „Poemele morale”.

Sfântul Ioan Gură de Aur (354-407) s-a născut în Antiohia şi este unul dintre cei mai iubiţi şi cunoscuţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe. El şi-a dedicat întreaga viaţă „zidirii Bisericii lui Hristos”, a dus o viaţă de ascet şi a fost numit episcop şi patriarh al Constantinopolului. A fost apreciat pentru calităţile de orator şi pentru cultura sa vastă, lăsând urmaşilor, printre alte lucrări de referinţă, tălmăcirea Celor 14 Epistole ale Sfântului Apostol Pavel, o adevărată Evanghelie practică.

Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi este una a reconcilierii - acum se împacă toţi cei care au fost certaţi, iar toate proiectele comune vor aduce prosperitate în căminul acestora.

Tradiţii în zi de sărbătoare

În popor, sărbătoarea este cunoscută drept Trisfetite. În această zi se serbează intrarea creştinilor în biserică şi de atunci a început credinţa în Dumnezeu. Celor Trei Ierarhi le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelaţiei Orion, cunoscut cu numele de Cei Trei Crai sau Craii de la Răsărit.

Se spune că în ziua de Trisfetite începe să se schimbe vremea şi că dacă în ziua praznicului curg streşinile, primăvara va fi friguroasă. Dacă este ger, va urma o vară călduroasă. În ziua celor Trei Sfinţi Ierarhi se fac rugăciuni pentru sporul casei şi pentru sănătatea membrilor familiei, se dă de pomană o candelă pentru ca tot anul viaţa noastră să fie luminoasă şi este interzisă munca în gospodării. Bolnavii trebuie să se roage pentru sănătate, cei Trei Ierarhi fiind cunoscuţi ca şi doctori vindecători. Fetele nemăritate trebuie să le ceară ajutor pentru ca sfinţii să le aducă bucurii şi un soţ bun. În ziua praznicului, pentru a afla care este ursitul lor, fetele trebuie să mănânce pâine cu sare.

Maura ANGHEL

 

În cinstea Sfinţilor Ierarhi, cu trei secole în urmă, domnitorul Vasile Lupul al Moldovei a înălţat frumoasa biserică Trei Ierarhi din Iaşi, care a uimit creştinătatea prin arhitectura ei.