Sânzienele, sărbătoarea iei

* în fiecare an, pe 24 iunie, creştinii ortodocşi sărbătoresc Sânzienele, un moment foarte important al tradiţiei populare * anul acesta aduce şi o premieră – Sărbătoarea Internaţională a Iei, o iniţiativă privată foarte bine primită de public

În trecut, tradiţia populară cerea ca fetele şi flăcăii să se întâlnească în ajunul sărbătorii. Băieţii aprindeau făclii ca să le îmbuneze pe zâne, iar fetele împleteau coroniţe din flori de câmp, între care prindeau şi sânziene, pe care apoi le aruncau peste casă, într-un ritual special. Dacă acea coroniţă rămânea agăţată de horn sau de acoperiş, fata care o împletise era convinsă că se va mărita în acel an.

Bluza cu creţi la gât
În acest an, Sânzienele ne aduc şi un moment foarte important pentru tradiţia populară – Ziua Internaţională a Iei. Costumul popular românesc câştigă astfel din importanţa uşor uitată. Etnografii ne-au explicat că sunt există două tipuri principale de ie: cea bătrânească şi cea încreţită la gât, ultima fiind cel mai des întâlnită. Ia moldovenească se distinge printr-o cromatică simplă, dar foarte rafinată. În zona Neamţului, pe Valea Bistriţei, sunt câteva asemănări cu ia din Ardeal, cu volan la mânecă. „La Neamţ avem ie brodată în special cu roşu şi negru, dar şi albastru cu negru, la care se disting foarte bine cusăturile. Mânecile sunt foarte frumos brodate. La cămaşa femeiască de sărbătoare putem întâlni model realizat cu paiete şi mărgele, la fel şi la cămăşile de mire şi mireasă, unde cusăturile pot fi realizate cu mătase albă”, a oferit Florentina Buzenschi, de la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ, câteva elemente de identificare.

La Botoşani, un promotor al costumului naţional este meşterul popular Niculina Andronache, din Vorona, care are în colecţie bluze vechi de peste 100 de ani. „Le-am strâns din familie, dar şi de la rude, cunoscuţi sau din sat. Unele sunt unice prin model şi colorit”, a spus Niculina Andronache. Ea coase cămăşi pentru femei şi bărbaţi, dar şi pentru copii, şi recunoaşte că multe sunt mai atractive pentru străini decât pentru români.

În zona Bacăului este foarte cunoscută cămaşa cu „chept de borangic”, purtată în zona Răcăciuni. „Este vorba despre o cămaşă din marea familie a celor croite drept, la care partea din faţă - cheptul - este realizată dintr-un lat de pânză de borangic, lat dispus cu urzeala pe orizontală”, a explicat cercetătorul Iulian Bucur, de la Complexul Muzeal Bacău, unde se află trei ii cusute în urmă cu mai bine de 100 de ani.

Moda bate tradiţia
Instituirea Zilei Internaţionale a Iei nu poate face decât bine zonelor în care portul popular nu mai este foarte apreciat. În judeţul Vaslui, spre exemplu, nu există un anume costum popular. Ia, catrinţa, cămaşa ori iţari se poartă rareori chiar şi în zonele cu puternice tradiţii populare cum ar fi Pogoneşti, Ivăneşti şi Iveşti, unde oamenii le îmbracă de Paşte sau Crăciun, când merg la biserică ori au spectacole. Mulţi vasluieni îşi cumpără costume populare ca elemente de decor, nu pentru a păstra un obicei. „Am vreo două ii cumpărate din zona de munte. Le îmbrac când am chef, nu dacă cere tradiţia. Îmi plac, dar nu cred că mă simt mai româncă în ele”, a spus Alina, o tânără de 25 de ani.
Pentru a atrage atenţia asupra portului, preşedintele CJ Botoşani, Florin Ţurcanu, a decis că va purta cămaşă şi chimir la toate marile sărbători.
Astăzi, toţi românii sunt invitaţi să poarte ie, iar cei din Diaspora au pus la punct ample manifestări. La Bruxelles va avea loc o paradă a portului popular românesc, la care sunt invitaţi să participe toţi cei care iubesc tradiţiile.

Grupaj coordonat de Maura Anghel

„Probabil nici guvernul României, nici ICR nu ar fi putut face atâta publicitate valorilor identitare ale neamului nostru după cum face, iată, o iniţiativă particulară venită din prea plinul sufletului!” -- Marcel Lutic, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova

Sânzienele prevestesc şi vremurile de dragoste. Dacă în Ajun va ploua, se crede că anul va fi plin de suferinţe din dragoste şi de lacrimi. Dacă florile de sânziene încă nu au înflorit în Ajunului sărbătorii, bătrânii cred că va fi un an cu nunţi puţine; dacă florile s-au scuturat în ziua sărbătorii, se spune că oameni în toată firea îşi pot pierde minţile din dragoste în acea vară.