Sărăcia pune stăpânire pe Iaşi Numărul asistaţilor social a explodat la Lungani şi Mironeasa!

* în comuna ieşeană Mironeasa, numărul beneficiarilor legii privind venitul minim garantat a crescut în ultimele trei luni cu 292 * Lunganiul continuă să conducă în topul asistaţilor social din judeţ, cu 1.587 beneficiari, statul plătind pentrtu aceştia, lunar, peste 150.000 de lei * deşi pare greu de crezut, există o comună ieşeană care nu mai are în evidenţe niciun beneficiar al Legii 416 – Andrieşeni!

Deşi, în toamna anului trecut, Guvernul a luat câteva măsuri menite a diminua drastic bugetul destinat asistaţilor social, problema nu a fost încă soluţionată, continuând să se constituie într-o veritabilă „piatră de moară” pentru un Executiv care aleargă cu disperare după bani. Din nefericire, deşi numărul asistaţilor social s-a diminuat cât de cât, în anumite zone, au crescut sumele destinate acestora, iar perspectivele nu par a fi dintre cele mai îmbucurătoare.

Numai la Iaşi, în ultima lună din 2018 au fost înregistraţi 17.888 beneficiari ai Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, cu 200 mai mulţi decât cu o lună în urmă. Pentru aceştia, statul a alocat, în decembrie, 1.897.520 lei, cu 14.330 lei mai mult decât în luna noiembrie. Şi poate că cifrele n-ar fi atât de îngrijorătoare dacă n-ar exista diferenţe uriaşe, de la lună la lună, în anumite localităţi.

Diferenţe tot mai mari faţă de lunile precedente

În comuna Mironeasa, de exemplu, în luna octombrie 2018 erau înregistraţi 585 beneficiari ai legii privind venitul minim garantat, în noiembrie numărul acestora a crescut la 760, pentru ca în decembrie să ajungă la 877. Este vorba despre 292 beneficiari în doar trei luni.

Cam acelaşi lucru, deşi la o scară ceva mai mică, se petrece şi în comuna Lungani, care a bătut toate recordurile în materie, în luna decembrie 2018, cu 1.587 beneficiari ai prevederilor Legii 416, cu 104 mai mulţi decât cu o lună în urmă şi cu 173 mai mulţi faţă de octombrie 2018. Şi vorbim de o comună care are în jur de 6.000 de locuitori.

Diferenţe destul de mari faţă de lunile precedente se înregistrează şi în municipiul Iaşi (623 beneficiari), Ţibăneşti (729 beneficiari), Popeşti (600), Răducăneni (537), Sireţel (518), Ţibana (446). La polul opus se situează comunele Vlădeni (doar 3 beneficiari), Roşcani, Ţuţora (câte 5), Aroneanu, Strunga (câte 6), şi Plugari (7).

Şi, deşi pare greu de crezut, există chiar şi o comună ieşeană care, din aprilie 2018, nu mai are în evidenţe niciun beneficiar al legii privind venitul minim garantat – Andrieşeni!

42.491 beneficiari ai alocaţiei pentru susţinerea familiei

Pe lângă aceste ajutoare, statul mai plăteşte şi alocaţii pentru susţinerea familiei – 1.932.642 lei în luna decembrie 2018. Şi aici, lider absolut este comuna Lungani, cu 1.648 beneficiari, urmată de Deleni – 1.599, Mironeasa - 1.087, Răducăneni – 1.045, Podu Iloaiei – 1.022, Belceşti – 929. În total, la nivelul judeţului Iaşi erau înregistraţi, la finele anului trecut, 42.491 beneficiari ai alocaţiei de sprijin, cu 759 mai mulţi faţă de luna noiembrie.

Alocaţia pentru susţinerea familiei este o formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au copii mai mici de 18 ani, acordată cu scopul de a asigura condiţii mai bune pentru creşterea acestora şi pentru a-i încuraja să meargă la şcoală, potrivit Legii nr. 277/2010. Alocaţia este acordată şi familiilor formate dintr-un singur părinte care are copii în întreţinere, cu condiţia ca ei să locuiască împreună.

Cât plăteşte statul

Ajutoarele sociale sub forma venitului minim garantat, alocaţiei pentru susţinerea familiei şi ajutorului de încălzire se acordă persoanelor singure sau familiilor care au venituri mici. În condiţiile Legii nr. 416/2001, familiile şi persoanele singure au dreptul să primească un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială. Nivelul lunar al acestui venit se raportează la indicatorul social de referinţă (ISR - al cărui cuantum este şi în 2019 tot de 500 de lei), şi are următoarele valori: 0,283 ISR (141,5 lei) pentru persoana singură; 0,510 ISR (255 de lei) pentru familiile formate din două persoane; 0,714 ISR (357 de lei) pentru familiile formate din trei persoane; 0,884 ISR (442 de lei) pentru familiile formate din patru persoane; 1,054 ISR (527 de lei) pentru familiile formate din cinci persoane; câte 0,073 ISR (36,5 lei) pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane, care face parte din familie.

Cei care beneficiază de o formă de ajutor social sau mai multe persoane apte de muncă din familia în cauză au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, diverse acţiuni sau lucrări locale. În aceste cazuri, orele lucrate se însumează pentru toate persoanele din familia care beneficiază de ajutor social şi se calculează proporţional cu valoarea ajutorului primit de familie. Chestiunea e valabilă de anul trecut, când s-a schimbat legislaţia în acest sens. Tot anul trecut a apărut în legislaţia ideea că refuzul de a presta muncă de către beneficiarii ajutorului social duce mult mai repede la pierderea ajutorului.

Daniel BACIU

***

Din datele Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială rezultă că, în medie, circa 3% din numărul persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim garantat ar fi putut ocupa unul din miile de locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi, având în vedere nivelul redus de pregătire profesională a acestei categorii de beneficiari, fapt care ar fi condus la realizarea unor economii la bugetul de stat de câteva milioane de lei.

***

Unul din trei români sunt expuşi riscului excluziunii sociale. Un raport al Curţii de Conturi scoate în evidenţă că inegalitatea veniturilor este pronunţată, în condiţiile în care 10% din populaţia cu cele mai mici venituri câştigă de 14 ori mai puţin decât 50% din populaţia cea mai săracă, fiind unul dintre cele mai ridicate raporturi din Uniunea Europeană.