Situaţie explozivă la Poştă

* factorii poştali sunt iritaţi că sunt puşi să semneze acte adiţionale la contractul de muncă prin care acceptă înjumătăţirea salariului * dacă şefii companiei nu vor reveni asupra deciziei, poştaşii iau în calcul greva generală

Situaţie explozivă în rândul poştaşilor ieşeni, determinată de cea mai recentă decizie a şefilor Companiei Naţionale „Poşta Română” (CNPR). Sub motivul aplicării rezultatelor unei normări făcute anul trecut, din care a rezultat un număr de posturi fără acoperire, directorul general a decis să reducă programul şi salariile angajaţilor cu procente cuprinse între 25 şi 50 %. Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 mai, numai că, până atunci, nu este exclus ca factorii poştali ieşeni să iasă în stradă. „Pur şi simplu, cei din CNPR îşi bat joc de angajaţi, trecând peste toate prevederile din Codul Muncii şi Contractul Colectiv de Muncă. Trebuie spus că, în asemenea situaţii, deciziile se iau doar în urma consultărilor cu sindicatele. Or, pe noi nu ne-a chemat nimeni la discuţii”, spune Elena Bârlescu, liderul sindical al Poştei Iaşi. Aceasta susţine că, în cazul în care măsura pusă în practică, vor avea loc mişcări de protest. „Încă au loc negocieri între sindicate, dar nu excludem posibilitatea organizării unor ample acţiuni de protest, inclusiv greva generală. Deja salariile sunt groaznic de mici. Un factor poştal din Iaşi câştigă 1.000 lei, iar unul în mediul urban, 600-700 lei. Cu ce mai rămân dacă li se înjumătăţeşte acest venit?”, mai spus liderul de sindicat.

Şefi cu salarii de mii de euro

La rândul lor, factorii poştali susţin că nu prin astfel de măsuri se reduc pierderile la Poşta Română. „Să scadă salariile celor care ridică lunar 6.000 de euro, nu ale noastre. Vor rămâne fără angajaţi pentru că, vă zic eu, nimeni nu rămâne să lucreze cu cinci milioane de lei vechi”, spune, sub protecţia anonimatului, un salariat al Poştei Iaşi. Un alt coleg susţine că principalul vinovat de această situaţie este ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica. „Numai de Nica am baftă. Am lucrat la Romtelecom, când a venit ăsta şi a spus că trebuie daţi oameni afară. Măcar atunci, cu banii pe care i-am luat pe salariile compensatorii, mi-am putut cumpăra o casă. Acum, ce să fac cu 3.000 lei, cât vor ei să dea fiecărui om care acceptă să plece? Ieşim sigur în stradă”, afirmă acesta.

„La Bacău, şase agenţi au anunţat că îşi dau demisia. La Vaslui este aceeaşi situaţie. Nu-i va înlocui nimeni. E imposibil ca un factor poştal cu patru ore de program să ajungă să dea corespondenţă în două sate” - Matei Brătianu, liderul Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România

Cum s-au făcut calculele?

În cadrul normării realizate anul trecut, faţă de ultimele date existente (din anul 2009), s-au constatat o serie de diferenţe majore la nivelul distanţelor parcurse zilnic de către agenţii şi factorii poştali. De exemplu, în mediul rural, în urma verificării datelor pentru 2.642 de agenţii poştale totalul real al distanţelor parcurse a fost de 39.341,77 km, comparativ cu valoarea de 61.330,37 km, luată în calcul în anul 2009. Poştaşii ieşeni fac haz de aceste calcule, dând a înţelege că mai marii Poştei Române nu s-au orientat cum trebuie. „Dacă raportau cifrele la anul 2000, sigur le ieşea o reducere de sută la sută”, spun aceştia.

Juriştii Companiei contrazic deciziile şefilor

Paradoxal, chiar juriştii companiei susţin că măsura este ilegală. „Potrivit dispoziţiilor art. 41 din Legea 53/2003, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor. Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: durata contractului, locul muncii, felul muncii, condiţiile de muncă, salariul, timpul de muncă şi timpul de odihnă. În concluzie, în ceea ce priveşte situaţia salariaţilor care refuză semnarea actelor adiţionale ce au ca obiect reducerea timpului de muncă, având în vedere dispoziţiile legale mai sus arătate, opinăm că CNPR, în calitate de angajator, nu poate dispune modificarea unilaterală a contractelor individuale de muncă”, se arată într-o adresă semnată de şeful departamentului Juridic al CNPR, Mădălina Alexe.
(Tudor Damaschin)