SMID provoacă nemulţumire între primarii ieşeni

 * ieri a fost semnat contractul pentru desemnarea staţiilor de transfer a deşeurilor * la Iaşi va intra în operare prima instalaţie complexă de tratare mecano-biologică din România * „În acest contract, Primăria nu avea ce căuta, trebuia ca ei să fie cei care încasează plăţile de la oameni pentru gunoi. Dacă nouă nu ne achită cetăţeanul 3 ani, Primăria este obligată să dea banii, iar dacă nu facem plăţile, ne blochează conturile”, ne-a spus Mihai Mihalache, primarul comunei Schitu Duca

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Iaşi şi asocierea Sorain Cecchini Techno Espana SLU - SC Iasicon SA - SC Edil Industry SRL au semnat, ieri, contractul de delegare a gestiunii operării staţiilor de transfer şi a instalaţiilor de tratare a deşeurilor municipale în judeţul Iaşi. Valoarea contractului este de aproximativ 40 milioane euro.

În următorii cinci ani, prestatorul va asigura operarea şi administrarea staţiilor de transfer a deşeurilor de la Ruginoasa, Bălţaţi şi Hârlău, sortarea deşeurilor municipale în staţiile Ruginoasa, Ţuţora şi Hârlău precum şi compostarea deşeurilor verzi şi tratarea mecano-biologică a celor reziduale în cadrul staţiei de la Ţuţora. „Cred că este un moment de sărbătoare. Noi, cei care ne ocupăm de astfel de proiecte, chiar ştim ce înseamnă finalizarea unor astfel de proceduri. Este foarte important să ducem acest angajament mai departe pentru că civilizaţia noastră, a unui popor, a unei localităţi începe de la curăţenie. Nu putem să aruncăm la infinit gunoiul oriunde sau să îl ducem pe malul apei. La Iaşi este prima instalaţie complexă de tratare mecano-biologică din România care va intra în operare”, a spus Gabriel Moiceanu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

Transferul deşeurilor va fi asigurat prin Staţia de la Ruginoasa, care are o capacitate de 44.000 tone/an, cea de la Bălţaţi de 17.000 tone/an şi cea de la Hârlău, cu o capacitate de 1.800 tone/an, proiectată pentru a deservi oraşele Hârlău şi comunele Deleni şi Scobinţi, integrată în SMID, fiind realizată prin alt proiect.

Sortarea deşeurilor reciclabile se va face la Ruginoasa, aici existând o capacitate de 10.000 de tone anual, dar şi la Ţuţora, unde capacitatea staţiei a fost extinsă de la 10.500 tone/an la 51.000 tone/an, prin introducerea unei noi linii. Iniţial, aceasta a fost construită doar pentru sortarea deşeurilor reciclabile colectate separat din municipiul Iaşi.

Deşeurile verzi vor fi transformate în compost în staţia de la Ţuţora, aceasta asigurând prelucrarea a 10.000 de tone anual, apoi reintroduse în circuitul economic.

Tot aici, se va realiza şi tratarea mecano-biologică a deşeurilor reziduale (140.000 tone/an), colectate în amestec cu biodeşeurile, înaintea depozitării. Staţia de prelucrare de la Ţuţora este construită pe acelaşi amplasament cu cea de sortare şi cu depozitul unde va fi stocat şi materialul biostabilizat rezultat.

În urma tratării mecano-biologice se obţin deşeuri biostabilizate-folosite ca material de acoperire zilnică în cadrul depozitului şi deşeuri uscate cu potenţial energetic-utilizate drept combustibil alternativ în instalaţiile de producere a cimentului.

Deşeurile care nu pot fi valorificate sunt transferate în depozitul ecologic

„Acest proiect este finanţat de UE şi înglobează cea mai înaltă tehnologie din Uniune. A fost un privilegiu să construim această linie în România, am avut şansa să împărtăşim din experienţa noastră şi am convingerea că vom lucra bine împreună”, a afirmat Alberto Carrera, reprezentantul firmei Sorain Cecchini Techno Espana. „S-a dovedit a fi un proiect dificil, un proiect care a presupus multă muncă şi multe eforturi, la care s-au adus corecturi pe parcursul derulării. Am găsit înţelegere la Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional şi am reuşit să depăşim problemele pe care le-a presupus acest proiect. Consiliul Judeţean nu a avut o misiune facilă, dar iată-ne în acest moment când toate componentele devin funcţionale. Implementăm astfel, directiva europeană de mediu şi evităm procedura de infrigement pe care o riscam. Proiectul SMID contribuie la creşterea standardului de viaţă a populaţiei întregului judeţ. Totodată, trebuie luat în calcul şi efectul pozitiv asupra factorilor de mediu prin reducerea emisiilor în apă, în aer şi în sol”, a precizat Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iaşi” a fost finanţat prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu” 2007-2013, având o valoare estimată de 306.479.369 lei cu TVA (69.350.207 euro) având drept scop dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Iaşi, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului. Investiţiile realizate contribuie la implementarea angajamentelor asumate prin Tratatul de Aderare, cu privire la Directivele UE în domeniul deşeurilor.

Ce spun primarii

„Nu mi se pare corect să dau aproape 40 de bani pe kilogramul de gunoi, adică 400 de lei cu tot cu TVA pe o tonă, mi se pare foarte mult. Extraordinar de mare. Pe lângă acest aspect, noi suntem obligaţi să facem nişte platforme de gunoi pentru gunoaiele selective, ceea ce iar nu mi se pare normal. Atâta timp cât ei încasează banii, ar trebui să asigure totul, eu nu fac muncă voluntară. Împreună cu alţi 15 primari am făcut o solicitare săptămâna trecută la Ministerul de Finanţe, pentru a interveni, întrucât modul în care ADIS a fost conceput şi înfiinţat nu este corect, nu a fost explicată esenţa contractului. În acest contract, Primăria nu avea ce căuta, trebuia ca ei să fie cei care încasează plăţile de la oameni pentru gunoi. Dacă nouă nu ne achită cetăţeanul 3 ani, Primăria este obligată să dea banii, iar dacă nu facem plăţile, ne blochează conturile”, a spus Mihai Mihalache, primarul social-democrat al comunei Schitu Duca.

Potrivit primarului comunei Ciurea, Cătălin Lupu, răspunsul de la ministrul Teodorovici încă se lasă aşteptat. „Am făcut un memoriu către ministrul de Finanţe în care am atras atenţia că bugetele şi activitatea UAT-urile din judeţul Iaşi sunt în pericol de a fi blocate, din cauza prevederilor contractuale cu SMID. Urmează să vedem zilele viitoare ce se va întâmpla. La Ciurea am solicitat ferm operatorului care a câştigat licitaţia să vină să încheie contracte individuale cu cetăţenii”, a spus primarul comunei Ciurea, Cătălin Lupu (PSD).

Aştefanei Vasile, primarul comunei Bălţaţi, a declarat: „Atât timp cât toate UAT-urile din judeţul Iaşi au dat hotărâri de Consiliu Local că agreează această finanţare, acest proiect, de ce există nemulţumiri? Nu este atât de dificil să încasezi banii de la cetăţeni, eu fac acest lucru din anul 2009, şi am încasări de 85 la sută. În regulamentul ADIS este scris clar, colectarea banilor se face de către primării. Aşadar, noi, ca primari, atât timp cât avem o hotărâre de consiliu dată, trebuie să o ducem la îndeplinire. Dacă acum 6 ani toate UAT-urile au agreat depunerea unui proiect care, ulterior, Slavă Domnului, a obţinut finanţare 86 milioane de euro, care s-a implementat sau se implementează în continuare, şi pentru care există o regulă, că timp de 5 ani de zile nu ai voie să aduci modificări, despre ce discutăm? Da, recunosc, nu va fi uşor, va trebui să colaborăm, dar este un pas înainte. Trebuie să gândim în viitor. Toţi colegii care sunt nemulţumiţi trebuie să aştepte să facem primul pas, şi vom vedea pe parcurs pe va fi. Proiectul va funcţiona cu sprijinul nostru, al primarilor. Trebuie să punem umărul să mişcăm acest proiect”.

O perspectivă optimistă aparţine şi primarului comunei ieşene Dobrovăţ, care a afirmat că Primăria a optat pentru colectarea în program de două ori pe lună. „Am aprobat deja prin hotărâre de Consiliu Local contractul cu ADIS. Pe moment, am optat pentru colectarea în program de 2 ori pe lună. Astfel cheltuielile pentru cetăţean sunt mai reduse, respectiv 2,1 lei/ lună/ persoană. În schimb ne-am asumat noi, Primăria, colectarea selectivă, inclusiv de la cetăţeni. Încercăm astfel să încurajăm populaţia să devină mai responsabilă. De asemenea, am tipărit broşuri proprii prin care informăm asupra modului de colectare, motivându-i să predea selectiv vom reuşi să menţinem taxele foarte scăzute”, a spus Cătălin Mărtinuş, primarul comunei Dobrovăţ. Florentina SANDU