Statul pierde lupta. Consumul de droguri ia proporții. Ministerul Sănătății, chemat să facă ordine

* drogurile coboară vârsta consumatorilor. Iași, printre cele mai afectate județe din țară * Un medic ieșean descrie categoric situația: „Avem cazuri de tineri de 14–16 ani care ajung cu halucinații severe, crize convulsive sau ritm cardiac instabil. Produsele consumate sunt chimicale, nu mai seamănă cu ce se consuma acum 10 ani. Vorbim despre substanțe imprevizibile” * Ministerul Sănătății anunță noi Centre de Sănătate Mintală și Prevenire a Adicțiilor, un program național de formare profesională, locuri noi pentru rezidențiat în psihiatrie, formare pentru atestat în Medicina Adicției

Pe holurile unor spitale din România se consumă o dramă despre care se vorbește încă prea puțin și, de cele mai multe ori, prea târziu. Medici, psihologi și părinți confirmă același lucru: drogurile au ajuns la copii, iar rutele traficanților trec fără ezitare prin școli, cartiere și chiar medii considerate sigure.

Nu mai vorbim doar despre adolescenți rebeli care „experimentează”, ci despre tineri care ajung la Urgențe cu halucinații, tulburări cardiace, atacuri de panică și uneori cu viața atârnând de un fir de păr.

Iașul – un județ în zona roșie

Potrivit datelor oficiale raportate în perioada 2015–2024, județul Iași se numără printre cele mai afectate din țară, cu 158 de externări medicale având diagnostice din categoria F10–F19 – tulburări provocate de consumul de alcool și droguri.

Este o realitate dureroasă care poziționează Iașul alături de unele dintre cele mai mari și expuse centre universitare din România: Cluj (830 externări), București (571), Mureș (268), Constanța (230), Brașov (170) și Timiș (145). Dacă în marile centre universitare statistica poate fi explicată și printr-un acces mai mare la servicii medicale și o raportare mai corectă, cifrele nu pot ascunde realitatea: tot mai mulți tineri cad pradă substanțelor interzise.

În spatele fiecărei cifre este o poveste: un adolescent speriat, un părinte zdrobit, o familie întreagă afectată.

DIICOT: Minorii nu mai sunt doar clienți. Devin distribuitori

Raportul DIICOT pentru anul 2024 arată dimensiunea unui fenomen scăpat de sub control: 32.292 dosare soluționate, 1.109 kilograme de droguri confiscate, peste 1,23 milioane de comprimate ridicate în anchete, creștere semnificativă a implicării minorilor în rețele de traffic.

Structurile de crimă organizată folosesc mesagerie criptată, livrări anonime, inclusiv transportatori minori. Adolescenții sunt transformați în verigi perfecte: nu atrag atenția, sunt vulnerabili și pot fi controlați prin bani, presiune socială sau dependență.

Un medic ieșean descrie categoric situația: „Avem cazuri de tineri de 14–16 ani care ajung cu halucinații severe, crize convulsive sau ritm cardiac instabil. Produsele consumate sunt chimicale, nu mai seamănă cu ce se consuma acum 10 ani. Vorbim despre substanțe imprevizibile”.

Unele episoade necesită terapie intensivă. În astfel de cazuri, medicii nu mai tratează doar un consum, ci o luptă între viață și moarte.

Statul schimbă direcția: de la pedeapsă la tratament

Începând din 2025, România modifică radical abordarea: Agenția Națională Antidrog (ANA) este desființată, iar responsabilitatea trece la Ministerul Sănătății.

Noua viziune: dependenta este o boală cronică, nu doar o problemă penală. Ministerul anunță existența a 28 de Centre de Sănătate Mintală și Prevenire a Adicțiilor pentru copii și adolescenți, obligația extinderii rețelei în următoarele 24 de luni, un program național de formare profesională, realizat cu UNICEF și specialiști din Elveția, 27 locuri noi pentru rezidențiat în psihiatrie pediatrică și 119 locuri în psihiatrie generală, formare pentru atestat în Medicina Adicției.

Rămâne însă întrebarea esențială: vor fi aceste măsuri suficiente și implementate la timp?

Psihoterapeuții vorbesc despre părinți care vin cu un refren sfâșietor: „Nu ne-am dat seama. Credeam că e obosit, că e stresat de școală. Apoi a fost prea târziu”.

Rușinea, stigma socială și teama de ruinare a imaginii copilului blochează sute de familii să ceară ajutor.

Cadre didactice din unele licee ieșene admit, dar off the record: existența unor vânzări în toalete, în curți sau la colțurile școlilor, consum în pauze al unor substanțe considerate „ușoare”, lipsa personalului de consiliere: un psiholog la sute de elevi.

Profesorii avertizează: fenomenul este deja urban, rural și digital. Drogurile ajung peste tot. România riscă o generație pierdută

Statul recunoaște oficial că situația a scăpat de sub control. Specialiștii avertizează. Familiile suferă în tăcere.

Dacă măsurile anunțate nu devin realitate repede și eficient, România se va întâlni cu o dramă pe care o va plăti în spitale, în instanțe și în cimitire.

Nu mai este timp pentru amânări.
Copiii nu pot fi scutiți de responsabilitatea adulților. Lupta trebuie dusă cu tratament, educație, prevenție și colaborare reală.

Dacă România nu intervine decisiv acum, riscăm să pierdem o generație întreagă, în tăcere, din spatele unor statistici care nu plâng, dar ar trebui. Daniel BACIU