Ţara veseliei şi a durerii

default

Dimensiune font:

| 01-12-2012 00:00

* unii sunt prea comozi ca să se mai simtă români * mulţi i-au înlocuit pe Vasile Goldiş, Avram Iancu sau Nicolae Bălcescu cu un mic şi o bere, în vreme ce alţii i-au scos definitiv din cărţile de istorie

Vorbim de România cu bucurie, cu ură, de multe ori o personificăm în fel şi chip ca să ne fie mai aproape, de multe ori o blestemăm pentru ce ne-a dat, dar şi de mai multe ori vorbim despre ea cu nostalgie. De parcă ar fi fost şi am fi pierdut-o. Undeva, înlăuntrul fiecărui român, există însă respectul şi iubirea pentru ce a fost România. Şi toate sentimentele faţă de ţară se trag de undeva din trecut, din fapte parcă imemoriale şi din amintiri despre Unire. „În momentul în care a fost proclamată Unirea, România dodoloaţă, cum i s-a spus mai târziu, bunicul meu era în Vrancea. Era un copil care a văzut cu ochii lui nişte oameni bucurându-se, nişte oameni care se bucurau de faptul că au pământuri, se bucurau de chestii minore. Brusc, bucuria acelor oameni s-a transformat în altceva. Se bucurau de ceva nepalpabil. Ce însemna pentru ei o Românie Mare? A te duce, de exemplu, în Transilvania, fără voie de la împărăţie, a veni ardelenii la tine... El îmi povestea cu mintea lui de la 80 de ani. Astea sunt primele mele amintiri despre ce se povestea despre 1 decembrie”, ne-a spus Mihai, din Iaşi. Pentru alţii, 1 decembrie e asociat cu fotografia din cărţile de istorie, în care un grup de nemţeni a scris cu cărbune pe o pânză şi a mers la Alba Iulia, la Avram Iancu, pentru că se ştia în toată ţara, şi în vechiul regat şi dincolo, ce reprezintă acesta pentru români. „Acum, elevii de liceu nici nu-l ştiu pe Avram Iancu. La fel, nici pe Bălcescu, primul unificator modern. Cei doi s-au întâlnit, iar Bălcescu a încercat să-l facă pe Avram Iancu să înţeleagă o treabă, să bage, atunci la 1848, peste forţa armelor, ideologia europeană, ideologia naţiunilor şi prăbuşirii imperiilor. Revoluţia europeană a fost doar contextul cauzei revoluţiilor în toate Ţările Române. Erau cauzele acelor oameni amărâţi şi săraci care voiau să schimbe orânduirea şi voiau o ţară mare. Acelaşi lucru s-a întâmplat în 1989, cu toate conspiraţiile care au fost”, ne-a spus Petru, un alt ieşean care declară că tresare atunci când aude imnul naţional.

Istoria românilor, abstractă

Pentru alţi români, această zi ar trebui să însemne un apel la făuritorii Unirii de la 1918, personaje importante pentru România, dar pe care politicienii vremii şi artizanii Legii Educaţiei i-au scos din manuale, pe uşa din dos a istoriei. „Ce înseamnă pentru mine 1 decembrie? Înseamnă un personaj care a fost lăsat uitării de către istoria română. Îl cheamă Vasile Goldiş, pe care, de la Iaşi şi până în creierii munţilor şi până în românismul din Serbia, nu ar trebui uitat. Acel Vasile Goldiş este unul dintre artizanii Unirii Mari a României, unul dintre cele mai importante personaje de la 1918. Din punct de vedere istoric nu trebuie să uităm că acea unire s-a făcut într-un moment în care România s-a afirmat învingătoare într-un război pe care de fapt îl pierduse, dar pentru care sacrificase mai bine de un milion de oameni, numai în vechiul regat, asta însemnând Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Moldova”, ne-a spus Mihai. Problema regionalizării României este văzută de alţii ca un afront imens adus eforturilor de unificare a României. „Ce înseamnă 1 decembrie este de fapt urmarea oarecum firească a unui vis de nebun a lui Mihai Viteazul şi mai târziu a lui Alexandru Ioan Cuza, un vis pentru care s-au sacrificat atât de mulţi români încât toţi cei care astăzi vorbesc despre regionalizare ar trebui să se muşte singuri de fund şi să părăsească ţara. Ca noi să fim astăzi ce suntem, nişte oameni au plătit nu numai cu propria viaţă ci şi cu familiile lor, inclusiv familia mea. Asta înseamnă pentru mine 1 decembrie, iar românul care uită să sărbătorească, nu mâncând mici, nu bând bere, sau care nu ştie nici măcar o strofă din imnul său naţional ar trebui să se ducă acasă, să se culce şi să se trezească peste 20 de ani”, ne-a spus şi Matei. Din păcate, aceste realităţi sunt palpabile şi tot mai mulţi români se leapădă de straiul sărăcăcios şi de limba maternă şi trec graniţele cu o profundă dezamăgire, spre mai bine. „Ţara asta deocamdată le mai oferă ceva şi în momentul în care nu le va mai oferi chestia aia nici nu se vor mai întoarce vreodată, pentru că nu vor mai avea motiv. Le mai oferă încă părinţi care mai sunt în viaţă, pentru unii. În rest, ţara asta ce să le ofere în afară de scandal, în afară de Băsescu care se duce şi denigrează propria lui ţară în faţa Uniunii Europene? Ţara asta nu mai ţine legătura cu românii din afară. Odată plecaţi, buni plecaţi sunt. Cioran, în ultimele lui clipe de viaţă, nu a putut să vorbească decât limba română. Ăsta e un blestem, iar Cioran chiar dacă a vorbit dur despre România a vorbit în cunoştinţă de cauză, în sensul că poporul român îşi devorează toate valorile şi el ştia foarte bine. Pe Brâncuşi am început să-l cunoaştem mai bine şi să-l iubim atunci când a fost recunoscut în străinătate ca un mare geniu. Cât a fost Brâncuşi în România, nimeni nu l-a făcut zeu. Ăştia suntem. Ce fac acum românii cu operele lui Brâncuşi? De exemplu un dobitoc ca CRBL se fotografiază cu Coloana infinitului ca şi cum ar fi propriul său penis. El a crezut că e deştept aici, că foloseşte filonul erotic al acestei lucrări de artă, dar nu a făcut decât o blasfemie, mai ales că acest om este un neica nimeni, un tip care cântă şi-l ascultă nişte tineri care se pot distra şi ei într-o crâşmă ca să uite de faptul că n-au nici un viitor”, ne-a mai spus acelaşi ieşean.

Ai cui sunt românii de după graniţe?
În lipsa unor modele vii, în condiţiile în care politicienii din 1989 încoace au încercat să folosească numai electoral această zi de 1 decembrie, inclusiv preşedintele Băsescu, simbolurile au devenit cheia de legătură cu trecutul. Pentru Mihai, de exemplu, cel mai frumos 1 decembrie la care a participat a fost în 2009, atunci când în parcul Copou a fost inaugurat bustul lui Grigore Vieru, un simbol al românismului de peste tot. „Unul dintre oamenii care iubeau ziua de 1 decembrie, enorm, era Grigore Vieru. Sper să mai prind zile de 1 decembrie mai frumoase. Sper ca românul, încet-încet să-şi revină. Să-şi dea seama care sunt valorile lui naţionale. Foarte mulţi oameni, ca şi la Revoluţie sau la alte momente importante ale istoriei românilor, au furat semnificaţia acelor momente. Inclusiv 1 decembrie 1918 a fost confiscat de nişte indivizi care mai târziu au fost prezentaţi în istorie ca mari eroi şi ei nu au făcut nimic. Mai mult decât atât, mulţi au fost filogermani şi nu şi-au dorit acea unire cu Transilvania, inclusiv transilvăneni care nu şi-au dorit acea unire cu vechiul regat. Problema e când se trezeşte românul”, ne-a spus Mihai. Pentru alţii, românii adevăraţi se află dincolo de graniţele ţării. Sunt acele modele de care România are nevoie, ori că e vorba de un Vasile Tărâţeanu, poet din Cernăuţi, care a luptat în Parlamentul ucrainean pentru a scăpa de la distrugere casa lui Aron Pumnul sau de un Leon Leviţchi, care înainte de a muri a obţinut pe vremea sovieticilor ca Eminescu să fie predat, ca poezia poetului să se afle în manualele celor din RSS Ucraineană. „Astfel de oameni reprezintă esenţa românismului, care sunt urmaşii celor care la 1 decembrie ce au reuşit să constituie acest stat românesc, iar faptul că şi astăzi, în Serbia, cu toate opreliştile pe care le pune statul sârb, în Ucraina, cu toate opreliştile de acolo, se vorbeşte româneşte, avem biserici, avem şcoli, unele pe sub mână, ascunse, avem familii care se încăpăţânează să vorbească româneşte, nu se datorează statului român. De toate aceste lucruri ar fi trebuit să se ocupe statul român şi Departamentul Românilor de Pretutindeni. De ce ungurii pot să declare că ei vor federalizarea României şi guvernanţi noştri nici măcar nu încearcă să-şi protejeze românii de dincolo de graniţele actuale pe care trebuie să le acceptăm? De ce noi nu luăm nici o poziţie faţă de atitudinile iredentiste ale maghiarilor, şi în acelaşi timp, mai mult decât atât, nu ne gândim la românii noştri de acolo? Românii în Ungaria nu au decât un singur liceu, românii din Serbia nu au nici o şcoală în limba română, românii din Bulgaria la fel, iar românii din Ucraina nici nu se pune problema. Ce se întâmplă totuşi cu ţara asta? Şi toate celelalte ţări opresează românii şi noi nu facem nimic”, a spus Mihai.

România, între elite de carton şi nemuritori

Mulţi dintre interlocutorii noştri s-au declarat indiferenţi la cum se manifestă politicienii vizavi de această zi, pentru că nu putem opri un politician să fie ticălos pe 1 decembrie. Problema ridicată de aceştia a fost ce simte românul de rând. „Americanul, pe 4 iulie, se uită la preşedinte cum îşi ţine discursul clasic, după care se duce şi petrece. Adică, se duce şi-şi mănâncă hamburgerul cu salata aia ofilită şi petrece acea zi în sinea lui. El se simte american în toată măduva lui. Românului îi trebuie o tragedie de genul moartea lui Grigore Vieru sau moartea lui Adrian Păunescu. De abia atunci îşi dau românii seama că au fost atât de tâmpiţi că au crezut de multe ori că oamenii ăştia vor fi nemuritori. Atât timp cât în România a fost cultivată de către ICR, o elită internaţionalistă care şi-a bătut joc de toate valorile naţionale, în frunte cu Patapievici sau Liiceanu, care au desconsiderat orice latură naţională a literaturii şi a artei române, cine vrea să scoată din mocirlă simbolurile acestei ţări, trebuie să lupte”, ne-a spus, la rândul său, Lucian. Problema devalorizării istoriei acestei naţii nu stă numai în mâna aşa-ziselor elite. Precum rolul celor 6 ani de acasă, perioada de formare din şcoală este esenţială. Cu toate astea... „Noi am dus istoria la index în manualele şcolare iar elevul aproape nu mai învaţă nimic despre Istora românilor. Elevul vrea să dea bacul, nu este interesat de Istoria Românilor. Problema e cum i se inoculează acelui elev dorinţa de a cunoaşte mai mult despre istoria poporului lui, să-şi cunoască strămoşii, să ştie de ce el se află în situaţia în care se află, ce poate ajunge în viitor, ce poate schimba sau ce a fost în trecut, pentru că fără a şti ce ai fost în trecut habar nu ai ce să faci în viitor. Noi am fost devalorizaţi pentru că ni s-a spus că introducem demitizarea, că tot ce vi s-a prezentat la istorie erau mituri sau că Ştefan cel Mare de fapt era un curvar. Chiar nu a fost un băiat cuminte. La un moment dat cineva număra câţi copii a avut Ştefan cel Mare. Pe la vreo 236 s-a oprit, în cei 57 de ani de viaţă. La un moment dat, era o problemă că el încă mai era la sânul doicii, când avea 12 ani. Chiar nu cred că sugea lapte. El îşi cumpăra nişte fericire de la doica aia. Cred că din oameni de ăştia e făcută România. Din ăştia ca Ştefan cel Mare şi chiar nu contează că sunt olteni, moldoveni sau ardeleni”, ne-a spus Lucian.

Străin în propria ţară

Momentul 1989 a adus o istorie nouă în faţa celor care deja o terminaseră de absolvit pe cea veche. Democraţia instaurată cu sânge a însemnat pentru mulţi români două lucruri. Au început să afle cât de răi sunt oamenii şi că istoria are mai multe feţe. „Înainte de 1989 ieşeam toţi vecinii de bloc cu două-trei grătare în faţa scării şi făceam grătarul acolo, dar toţi aveam aceleaşi lucruri. Toţi aveam picioare de porc, carne de pui şi pâine de casă. Toată lumea avea acelaşi lucru. Nu era o diferenţă. Toţi aveam peşte de la Tulcea, scrumbie de Dunăre sau o bucată de peşte de pe la Vlădeni sau Hălceni. Acum, nu mai au toţi acelaşi lucru. Unii au aripi de pui, alţii au pulpe... În şcoală aveam colegi unguri. Pe atunci, parte din unguri, după ce terminau şcoala erau repartizaţi în Moldova şi se mutau cu toată familia. Practic ei erau dezrădăcinaţi, erau trimişi din zona lor, din Covasna sau Harghita. Singura problemă care s-a iscat când am terminat clasa a VIII-a a fost aceea că un coleg ungur a făcut o remarcă răutăcioasă venită din familie - românii ăştia şi atunci reacţia generală a fost stai puţin prietene, român eşti şi tu şi s-a reglat imediat situaţia”, ne-a spus Virgil. Ca un făcut, majoritatea ieşenilor cu care am vorbit au refuzat să facă referire la ziua de 1 decembrie ca la o zi contemporană lor, mulţi preferând să facă apel la o perioadă în care Ziua României se sărbătorea mai degrabă pe 23 august. „Aveam 13 ani când m-am dus cu bunicii la Sovata şi am avut surpriza să nu pot mânca îngheţată pentru că nu ştiam ungureşte. Ăla a fost primul moment în care mi-am dat seama că eu sunt român. Mai târziu cu câţiva ani, eram în cantonament la 2 Mai şi m-am întâlnit cu junioarele de handbal de la Minaur Baia Mare. La antrenamente aveau tricouri cu emblema de la Minaur şi cu steagul României. Trebuie să se ştie că noi suntem o echipă de handbal din România, cam ăsta era mesajul. Mai sunt foarte mulţi români cu care ţării nu i-ar fi ruşine. Mare parte dintre ei au rămas aici, iar alţii au preferat să plece. Întotdeauna, iarba de peste gard e mai grasă. Întotdeauna iarba de la două garduri mai la vale e mai verde. Am făcut multe demersuri să plec în afară, dar nu s-a întâmplat. În schimb am văzut România, din colţ”, ne-a spus Virgil.

România, o ţară veselă din cale afară

Pentru alţii România înseamnă Făcăieni, Prutul, Siretul, Dunărea, Delta, Munţii Făgăraş, Alba Iulia, Timişoara, care e „un oraş urât”, Iaşul, care e „un oraş frumos” sau Bucureştiul care e „un oraş împuţit”, iar bucuria de a fi român derivă din toate acestea şi mai mult. „Nu există românism. Există în schimb o candoare şi o bunătate şi un suflet bun al oamenilor care au crescut în limba română. Cea mai bună definiţie pe care eu am întâlnit-o în viaţa mea despre România a fost aceea pe care a dat-o Nichita Stănescu atunci când a fost premiat ca poet la Moscova. Atunci a fost întrebat de un reporter care dintre liderii sovietici îi este cel mai drag şi mai drag, iar Nichita Stănescu a spus Lenin, pentru că Lenin a făcut Revoluţia bolşevică, din cauza căreia părinţii lui au fugit în România şi din cauza asta el s-a născut poet român”, ne-a spus Virgil. Pentru românii care rămân în ţară, mai există însă o scăpare. Nu în politicieni sau în minunile sfinţilor, ci în hazul de nestăpânit. „Românii nu sunt trişti, sunt doar obosiţi. Românii au o tendinţă de autoflagelare. Burebista, când a tăiat viile, el a vrut să facă un lucru bun, dar nu prea i-a ieşit. A făcut un lucru rău. Poporul român este urmărit de fatalism, iar românul cel mai fatalist a fost Eminescu. În Scrisoarea a III-a, el spune Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile... Nu le mai apăra, frate. Dă-le la alţii! La români, orice parastas se încheie cu o chindie, orice hram de biserică se termină cu un chef groaznic. Suntem un popor vesel. Nu are nimeni în lumea asta atâtea bancuri cât au românii. Poveştile lui Creangă sunt bancuri. El a fost primul care a făcut adunătură de bancuri. Inclusiv el a fost un banc, popă, răspopit. Oricum am da-o, tot în râs o încheiem. S-a bătut Eminescu cu Caragiale de la Veronica Micle şi asta a ajuns banc. Cuza Vodă şi Elena Doamna nu au avut niciodată copii şi totuşi îi leagă maternitatea. Nu există nici un eveniment trist ca să nu devină hazliu dacă e să-l raportăm la români. La români totul de traduce printr-o glumă. Viaţa toată e o glumă, de când se nasc şi până când mor. Străbunicul meu a murit de gripă după ce a stat 20 de ani cu schijă în piept şi străbunica nu s-a supărat niciodată pe el pentru faptul că şi băiatul învăţătoarei, şi fata popii, semănau mult cu el. Asta este! Oameni veseli”, a încheiat Virgil. La mulţi ani, România! (Nelu Păunescu)

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<<Click pe locatie pentru detalii>>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

00:09

CTP IASI- Totul pentru sanatatea ta!

„EuroBusiness LRJ” S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr. 120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 20.08.2020, 10.09.2020, 24.09.2020, 08.10.2020, 22.10.2020, respectiv 05.11.2020, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd. Magheru, nr. 31, et. 1, cam. 25, Sector, licitații în vederea valorificarii următoarelor bunuri imobil și mobile, proprietatea debitoarei: BUN IMOBIL, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA). Proprietate imobiliară, teren, căsuțe de vacanță și anexe, situată în Sat Dragosloveni, Com. Soveja, Jud. Vrancea, înscrisă în CF nr. 50048 a Com. Soveja, compusă din: Teren intravilan în suprafață de 2.438,00 mp, amplasat în Sat Dragosloveni, Com. Soveja, Jud.Vrancea, CF nr. 50048 a Com. Soveja, nr. cad.50048, Construcția C1-magazie, nr. cad.50048-C1Sc=67,00 mp, Construcția C2-anexă, nr. cad.50048-C2, Sc=170,00 mp, Construcția C3-magazie, nr. cad50048-C3, Sc=12,00 mp, Construcția C4-grup sanitar, nr. cad.50048-C4, Sc=17,00 mp, Construcția C5-bucatarie, nr. cad.50048-C5, Sc=24,00 mp, Construcția C6-umbrar lemn, nr. cad.50048-C6, Sc=9,00 mp, Construcția C7-umbrar lemn, nr. cad.50048-C7, Sc=9,00 mp, Construcția C8-casă de vacanță, nr. cad.50048-C8, Sc=15,00 mp, Construcția C9-casă de vacanță, nr. cad.50048-C9, Sc=14,00 mp, Construcția C10-club, nr. cad.50048-C10, Sc=64,00 mp, Construcția C11-casă de vacanță, nr. cad.50048-C11, Sc=15,00 mp, Construcția C12-casă de vacanță, nr. cad.50048-C13, Sc=15,00 mp, Construcția C13-casă de vacanță, nr. cad.50048-C13, Sc=65,00 mp, Construcția C14-casă de vacanță, nr. cad.50048-C14, Sc=15,00 mp, Construcția C15-casă de vacanță, nr. cad.50048-C15, Sc=15,00 mp, Construcția C16-casă de vacanță, nr. cad.50048-C16, Sc=65,00 mp, Construcția C17-casă de vacanță, nr. cad.50048-C17, Sc=15,00 mp, Construcția C18-casă de vacanță, nr. cad.50048-C18, Sc=15,00 mp, Construcția C19-casă de vacanță, nr. cad.50048-C19, Sc=65,00 mp, Construcția C20-casă de vacanță, nr. cad.50048-C20, Sc=28,00 mp, Construcția C21-magazie, nr. cad.50048-C21, Sc=145,00 mp, Construcția C22-casă de vacanță, nr. cad.50048-C22, Sc=51,00 mp, Construcția C23-casă de vacanță, nr. cad.50048-C23, Sc=35,00 mp și Construcția C24 - wc, nr. cad.50048-C24, Sc=17,00 mp. 65.110,50 BUNURI MOBILE PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA) CARUCIOR + CUVA 7,27, MASINA GLAZURAT CIOCOLATA 3.236,26, Masina cernut faina 46,49, CARUCIOARE CU NIVELE pt cuptor 211,55, CUPTOR POLINI MOD.80100 211,55, CUPTOR POLINI MOD.8080190 211,55, CUPTOR ROTATIV ROTO 6080SR.200SC 2.531,01, CUPTOR WERNER REA 1280, 211,55, CUPTOR WERNER REA 1280, 211,55, MASINA ROTATIVA ROTOFORM, 4.489,66, Moara ptr. Preg. Probelor, 767,59, Balanta analitica, 412,62, Echip. Ptr. Determ. Aciditatii, 570,56, Etuva, 215,59, Balanta tehnica 176,30, Sist. Automat ptr. Determ. Azot 2.761,19, Sist. Autom. Ptr. Determ. Gras 2.563,97, Distilator apa 550,82, Aparat perf. Pt.Deter. Cant. De z 1.605,07, Incinta termostatare probe 471,85, Sistem aut. Amb. Prod. Gr.IP600 21.265,94, Aparat de realiz. Mixuri pt. Ret 3.026,27, Malaxor spiral cuva rabatabil 4.821,88, Linie pentru obtinere covrigi 57.418,17, Camera racire semifabricat 3.446,86, Cuptor rotativ, 7.048,60 Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptoar rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Masina de glazurat si uscat turta dulce 8.830,77, DEDURIZATOR FD-25, 418,00, LINIE PENTRU OBTINEREA CROCHETE 105.250,22, LINIE PENTRU OBTINERE COVRIGI 74.381,28, MALAXOR 7.023,99, Oala fierbere 233,69, DULAP FRIGORIFIC 381,22, AGENT FRIGORIFIC 77,01, ECHIPAMENT MIXER PLANETAR 8.207,35, MASINA PADO PT FURSEC SI TURTA 12.311,02, Masina taiat foi nap -Doina 263,51, Masina taiat nuga 441,19, Cuptor rotativ 2.078,25, CUPTOR FOI 12.232,98. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietele de sarcini care pot fi procurate on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestora fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, pentru bunuri mobile și 2.380,00 RON, TVA pentru bunul imobil/caiet de vanzare, dovada achiziţiei acestora fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestora efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892 RON, deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.: RO76BUCU1032235342465 RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei (zilele de miercuri), ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietele de sarcini, urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail : vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro. Vizitarea şi prezentarea activelor se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini. Vizualizarea activului imobil, respectiv a bunurilor mobile, este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar.: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, e-mail: vanzari@lrj.ro, telefon: 0737.242.544, e-mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, e-mail: paula.stoian@fanyon.ro.
„EuroBusiness LRJ ”S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr. 120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 20.08.2020 și 10.09.2020, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd. Magheru, nr. 31 ,et. 1, cam. 25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următorului bun imobil, proprietatea debitoarei: BUN IMOBIL, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA) ,,Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI”, proprietate compusă din teren și construcții cu destinație nerezidențială, împreună cu bunurile mobile integrate, mijloacele fixe, obiectele de inventar și activele necorporale, situată în Sat Baldovinești, Com. Vădeni, Jud. Brăila, CF nr. 70378 a Com. Vădeni, astfel: 962.727,20. 1. Teren și construcții cu destinație nerezidențială 727.711,20. a. Teren intravilan, în suprafață de 4.507,00 mp, amplasat în Sat Baldovinești, Com.Vădeni, Jud. Brăila, nr. cad.70378, CF nr. 70378 a Com. Vădeni 30.720,00. b. Construcția C1, cu destinație secție producție, nr. cad.70378-C1, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,30 mp, cu regim de înălțime P+1E 42.613,60. c. Construcția C2, cu destinație secție producție, nr. cad.70378-C2, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,45 mp, cu regim de înălțime P+1E 42.644,00. d. Construcția C3, cu destinație depozit ambalaje, nr. cad.70378-C3, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=501,10 mp, cu regim de înălțime P 17.497,60. e. Construcția C4, cu destinație pavilion administrativ, nr. cad.70378-C4, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=149,75 mp, cu regim de înălțime P+1E 39.305,60. f. Construcția C5, cu destinație depozit produse finite, cu nr. cad.70378-C5, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=130,75 mp, cu regim de înălțime P 5.312,80. g. Construcția C6, cu destinație anexă depozitare, nr. cad.70378-C6, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=294,00 mp, cu regim de înălțime P 5.279,20. h. Construcția C7, cu destinație de spații de producție și depozitare, nr. cad.70378-C7, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=449,00 mp, cu regim de înălțime P+1E 74.085,60. i. Construcția C11, cu destinație hală producție, nr. cad.70378-C11, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=530,00 mp și Sc desfășurată=2.120,00 mp, cu regim de înălțime D+P+1E+M 359.211,20. j.Construcția C12, cu destinație anexă tehnologică, nr. cad.70378-C12, CF nr. 70378, Com. Vădeni, cu Sc la sol=155,00 mp și Sc desfășurată=620,00 mp, cu regim de înălțime D+P+1E+M 111.041,60 2. Bunuri mobile integrate (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 102.312,00. 3. Bunuri mobile constând în mijloace fixe și obiecte de inventar (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 98.304,00. 4.Active necorporale: mărci, desene și modele 34.400,00. Activul imobil, ”Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI” se vinde doar în bloc, ca activ funcțional. Prețurile nu includ TVA. Urmează a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art. 292, (alin.2), lit. F, din Codul Fiscal, în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestuia efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON, deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini, urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail: vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro.Vizitarea şi prezentarea activului se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activului imobil este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702,e mail: vanzari@lrj.ro, telefon: 0737.242.544, mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail: paula.stoian@fanyon.ro.
 COVID în 10 școli din Vaslui
25/09/2020 19:30

  În judetul Vaslui, elevii din 20 de clase din 10 scoli nu vor mai invăta in sălile de clasă, ci exclusiv online, timp de două săptămani. Măsura a fost dispusă după aparitia unor cazuri de ...

 Căutători de trufe, amendați cu 4.000 de lei
25/09/2020 18:23

  Doi tineri, unul de 22 si celălalt de 31 de ani, din Oniceni, au fost surpinsi la cules de trufe si amendati de jandarmii montani cu 4.000 de lei.Tinerii, insotiti de patru caini dresati anume pentru a ...

 Pușcărie de un an și o lună pentru un șofer aflat la un pas de comă alcoolică
25/09/2020 17:30

  Un bărbat, in varstă de 36 de ani, din Moldoveni (judetul Neamt), pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei inchisorii, a fost depistat de către politisti. El a fost condamnat ...

 Copil acidentat în fața Școlii din Vicovu de Sus
25/09/2020 15:45

  Un copil de sapte ani a fost rănit de o masină, in timp ce incerca să traverseze o stradă din Vicovu de Sus in fugă. Copilul traversa in alergare trecerea de pietoni marcată si semnalizată c ...

 Noi cazuri de Covid la firma Conest. 17 vietnamezi s-au infectat
25/09/2020 15:31

  Alţi 17 muncitori vietnamezi de la firma de construcţii Conest din Iaşi au fost confirmaţi pozitiv cu COVID-19, au informat, vineri, prin intermediul unui comunicat de presă, reprezentanţii compan ...

 Controale pentru depistarea cazurilor de COVID, în 300 de firme din Bacău
25/09/2020 15:03

  Peste 300 de societăţi comerciale au fost verificate in cadrul unor acţiuni de verificare a modului in care sunt respectate normele legale impuse in perioada stării de alertă. Structurile te ...

 Focar de COVID la o școală din Dorohoi
25/09/2020 14:40

  Elevii din două clase de la Şcoala nr. 1 din municipiul Dorohoi nu se vor mai prezenta fizic la ore, ca urmare a două cazuri de COVID-19 inregistrate in randul a doi dintre ei, a declarat, vineri, di ...

 Horațiu Mălăele, diagnosticat cu noul coronavirus
25/09/2020 14:27

    Virusul nu alege - recent, actorul si regizorul Horatiu Mălăele a fost diagnosticat cu Covid-19. Ca urmare, nu va putea fi prezent la Iasi, la cea de-a XI-a editie a Festivalului Serile F ...

Mihai Chirica  Conferinta de presa
25/09/2020 13:25
 Permis de conducere fals cumpărat cu 300 de euro
25/09/2020 13:15

  Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stanca efectuează cercetări cu privire la un bărbat asupra căruia a fost descoperit un permis de conducere cu insemnele autori ...

CTP IASI- Totul pentru sanatatea ta!

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei