Târgul meşterilor populari - ghiveci de kitsch cu salată de folclor
Dimensiune font:
După mitingurile politice de săptămâna trecută, mulţi ieşeni se aşteptau la un nou blocaj în centrul oraşlui, weekend-ul acesta. Iar asta din pricini culturale, mai precis „Târgul Meşterilor Populari”, o manifestaţie ajunsă la ediţia a XX-a, a cărei deschidere oficială a avut loc ieri, la ora 11, în Piaţa Palatului. Faţă de evenimentele anterioare, ceva s-a schimbat radical. Ambuteiajele şi înghesuiala din trafic n-au putut fi evitate, în schimb a fost rezolvată problema cu nervozitatea şoferilor, excesul de claxoane deranjante pentru pietoni. În cel mai elegant şi inspirat mod. Astfel, cei de la rutieră au amplasat în răspântiile ce duc spre Palatul Culturii agenţi de circulaţie cu mult sex-appeal. De exemplu, la interscţia Armeană cu Costache Negri, cei ce coborau cu autoturismele dinspre Independenţei erau întîmpinaţi de o blondă zveltă şi înaltă, cu fizic de manechin. Aşteptarea trecerii valului de pietoni, evident mult mai plăcută.
Studiu de marketing... popular
Sculpturi miniaturale în lemn: tancuri, avioane şi camioane militare. Folclor total.
Deşi în număr destul de mare, cei 70 de artişti populari veniţi să-şi expună, timp de trei zile, creaţiile în Piaţa Palatului, au debutat timid. Cu toată reclama prealabilă şi cu toată presupusa lor faimă în domeniu. Asta pentru că tarabiştii obişnuiţi, ăia de pe pietonal, nu s-au lăsat deloc impresionaţi. Doar joacă acasă! Ba chiar s-au mobilizat mai mult decât de obicei.
Revenind la „musafiri” (şi câţiva ieşeni de-ai noştri printre ei), pare tare ciudat că niciunul n-avea preţurile afişate. N-au sondat în prealabil piaţa, aşa încât la ora 14.00 încă făceau studiu de marketing, fiind extrem de ezitanţi atunci când erau întrebaţi cât costă una sau alta.
În cele 40 de corturi sunt „cazaţi” pentru trei zile meşteri din toate judeţele Moldovei, dar şi de pe la Buzău, Vâlcea, chiar şi tocmai de la Bihor. Cel mai numeros grup de artizani, cum era de aşteptat, cel din secuime. Cu şi cea mai diversificată marfă. Sunt şi expozanţi din afara ţării. Câţiva din Basarabia, unul din Transnistria şi vreo doi din Bulgaria. Ăştia din urmă specializaţi în icoane şi alte creaţii de inspiraţie religioasă.
Nu trebuie prea mult studiu şi nici prea multă expertiză ca să-ţi dai seamă că ponderea kitsch-ului e majoritară. Doar fard de artă populară. Cel mai clar exemplu: Dumitru Maxim Alexeev din Molotova Nou, Stânga Nistrului, adică Transnistria încă bolşevică, sculptor în lemn, creator de jucărioare. Nu prăştii, cuţite, linguri, arcuri. Ci tancuri, camioane militare şi avioane. Împarte acelaşi cort cu Ludmila Cârloan, din Basarabia. Ea, moldoveancă autentică şi patrioată, în ciuda prenumelui, speră să facă bani din steguleţe ale Republicii Moldova. Cam prea recentă tradiţia.
Francisc Egyed din Bihor vine cu o colecţie impresionantă de buciume. Ce-i drept, miniaturale, pentru decorarea garsonierei, nu pe post de proto-internet. Un secui (n-avea încă afişat numele) vinde ciubuc, adică dulciuri patentate de otomani, cu secole în urmă. ciubuc. Ori în cartea de istorie nu scrie că turcii ar fi ajuns vreodată pe acolo. Poate c-au avut secuii spioni pe la Istanbul.
Unui meşter de pe lângă Târgu Neamţ i-a stat pe loc calendarul. Încă n-a aflat că primăvara a sosit de ceva vreme. Vine să vândă, în prag de Cireşar, căciuli din blană de oaie, ori covoraşe din piei de sălbătăciuni.
Altul, tot din Neamţ, mai păstrător de folclor vechi, are pe tarabă cornuri de vânătoare. Greu de spus materia primă e de la bourul din pădure ori de la vaca din bătătură. Clar că-i din oase şi nu din plastic.
Revenind la secui, ei pun pe tarabe cam de toate din domeniul artizanatului. Oale, ulcele, fluiere, vaze, ţesături din in, pălării şi papuci din paie, turtă dulce, curele din piele. Nu şi bice.
Fiind prima zi de târg, primele ore, atât vânzătorii, cât şi cumpărătorii sunt în faza de testare. Comerţul, încă în faşă.
Preţul la cireşe s-a prăbuşit brutal pe Pietonal
Dincolo, pe pietonal, pretenţiile unui folclor autentic, unor meşteşuguri populare păstrate peste secole, au dispărut demult. Amestecătura obişnuită, dar toţi vânzătorii au preţurile afişate la vedere. Aşa afli că un magnet se vinde cu 5 lei. Dar dacă iei 3, se face discount: 10 lei lotul. Magneţi cu văcsuială folclorică. Mi-i şi imaginez pe Petru Rareş şi pe nepotul lui Suleiman cum se jucau în copilărie cu aşa ceva în ţărâna de pe malul Milcovului.
Pe lângă artizanatele obişnuite, turiştii ori localnicii pot cumpăra cireşe la preţuri derizorii faţă de cele vânturate în mediul online. Prăbuşire brutală: 10 lei kilogramul. Mai încolo, spre Mitropolie, o delicateţe adevărată. Covrigi fierţi, 5 lei bucata. La fel şi porumbul fiert, dar pentru o jumătate de ştiulete. Ţuica de Bârnova, cam prohibitivă - 8 lei pentru 50 ml. Ca la clubul de noapte!
O recomandare pentru trecătorii contemplativi. Atenţie mare la curierii pe bicicletă, cu geamantanele lor pătrăţoase. Au năpădit zona. Marcel FLUERARU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau