Tensiuni la Cheile Bicazului „Malul Lacului Roşu a fost vândut către sectorul 6 din Budapesta!”
Dimensiune font:
* se înmulţesc nemulţumirile în zona Lacului Roşu, după ce Tribunalul Prahova a decis că, de acum, Cheile Bicazului aparţin municipiului Gheorgheni din Harghita, şi nu comunei Bicaz Chei, din judeţul Neamţ * patru instituţii din Neamţ (Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Consiliul Judeţean Neamţ, Instituţia Prefectului Neamţ şi Primăria Bicaz-Chei) au făcut recurs, iar primul termen de judecată a fost fixat pe 11 octombrie
Decizia Tribunalului Prahova, din urmă cu două luni, care a pus punct unui litigiu vechi de peste un deceniu, dar care a modificat hotarul dintre judeţele Neamţ şi Harghita în favoarea harghitenilor, în zona Cheilor Bicazului, a nemulţumit foarte tare nu doar autorităţile nemţene, ci şi locuitorii din zonă.
Primarul din Bicaz Chei, judeţul Neamţ, merge chiar până acolo încât sugerează că se doreşte instalarea de tensiuni etnice în zonă, după modelul Valea Uzului. „Malul Lacului Roşu este vândut sau concesionat de către oraşul Gheorghieni sectorului 6 din Budapesta. Cei care îşi desfăşoară acolo activităţi comerciale închiriază de la Sectorul 6 din Budapesta. Mai mult, până la limita cu Bicaz Chei, terenurile sunt cumpărate de către o firmă cu sediul în Ciuc, un mare patron de hochei de acolo care a cumpărat o mare parte din terenurile Parcului Naţional. Totodată, ca să păstrăm Cheile Bicazului ca bun naţional, le-am dat oamenilor care erau proprietari aici teren în Parcul Naţional, că atunci, la vremea aceea, se putea. Apoi am văzut că era o firmă din Budapesta care cumpăra tot şi am zis, bă, fraţilor, nu se poate, totuşi, hai să dăm în altă parte”, explică primarul comunei Bicaz Chei, Gheorghe Oniga.
Acesta susţine că nu doreşte să popularizez decizia instanţei care le-a luat o parte din teritoriu, deoarece nu vrea „să se întâmple ceea ce s-a întâmplat la Valea Uzului”. „Noi am mai avut nişte probleme cu ani în urmă cu vecinii noştri şi nu ne mai dorim”, a declarat primarul Gheorghe Oniga.
Istoria unui conflict care durează de mai bine de un deceniu
Pe 12 iunie, judecătorii de la Tribunalul Prahova au decis că linia de hotar dintre cele două judeţe este la 32 de kilometri de oraşul Gheorgheni, incluzând astfel Cheile Bicazului în Harghita. „Traseele de hotar stabilite cu ocazia delimitării teritoriului administrativ al României din anul 1968 şi evidenţiate în lucrarea de cadastru funciar din anul 1979 nu sunt identice cu limita de hotar ce figurează în anexa la procesul – verbal din anul 1998, contestat. Limita actuală între U.A.T. Gheorgheni şi U.A.T. Bicaz identificată conform evidenţelor actuale ale OCPI Harghita şi OCPI Neamţ nu este identică conform anexei nr. 1 ce face parte integrantă din raportul de expertiză. Conform planurilor cadastrale ale OCPI Harghita şi OCPI Neamţ, ediţia 1984 şi 1959, între U.AT. Gheorgheni, jud. Harghita şi U.A.T. Bicaz Chei, judeţul Neamţ, expertul a concluzionat că suprafaţa teritorială a UAT Gheorgheni ar creşte cu 696, 23 hectare (915.70 ha +32, 43 ha -251,90 ha) faţă de suprafaţa actuală identificată conform evidenţelor actuale ale OCPI Harghita şi OCPI Neamţ”, se arată în motivarea instanţei.
„Este surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o hotărâre din 2000. Nu printr-o astfel de hotărâre se reglementează un hotar administrativ şi nu are absolut nici o legătură cu hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, când era hotar între fosta Regiune Mureş autonomă maghiară şi Regiunea Bacău. Şi înainte de legea din 1968, dar şi după, hotarul este pe pârâul Cupaş, deasupra Cheilor Bicazului. Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamă Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului sau ale Harghitei”, susţine Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ.
În speranţa că decizia Tribunalului Prahova va fi modificată şi hotarul dintre cele două judeţe va rămâne ca şi până acum, patru instituţii din Neamţ (Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Consiliul Judeţean Neamţ, Instituţia Prefectului Neamţ şi Primăria Bicaz-Chei) au făcut recurs, iar primul termen de judecată a fost fixat pe 11 octombrie 2019, la Curtea de Apel Ploieşti.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau