Tradiţii de Crăciun

  Crăciunul este cea mai frumoasă sărbătoare a creştinilor ortodocşi * pregătirile pentru acest moment începu cu mult înainte, poate chiar odată cu Lăsata Secului

 

 

Naşterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25, 26 şi 27 decembrie, iar seara de 24 decembrie este cunoscută şi sub denumirea de Ajunul Crăciunului.

Sărbătoarea Crăciunului datează încă din secolul al IV-lea, când Biserica Creştină a stabilit această dată nu întâmplător, ci pentru a concura cu naşterea zeului Soare din tradiţiile păgâne. Mulţi istorici ai religiei sunt însă de părere că Naşterea Domnului ar fi avut loc spre sfârşitul iernii. De altfel, există unele discrepanţe între datele la care se sărbătoreşte Crăciunul: creştinii ortodocşi de rit vechi îl sărbătoresc pe 7 ianuarie, după calendarul iulian, care este decalat cu 13 zile faţă de cel oficial.

Tradiţii de Crăciun

Tradiţiile asociate acestei sărbători au fost îmbogăţite de la an la an. Cei mici îl aşteaptă pe Moş Crăciun, care vine cu tolba încărcată de cadouri pe care le lasă sub bradul împodobit. Obiceiul împodobirii ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, veneraţi de păgâni. În cădere, stejarii au distrus toţi copacii din preajmă, mai puţin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători şi este împodobit în seara de Ajun.

Un alt obicei popular este atârnarea unei crenguţe de vâsc în case. Vâscul apare în mai multe culturi, iar originea sa nu este cunoscută. De exemplu, poparele scandinave credeau că vâscul o reprezintă pe zeiţa dragostei, Friga, şi că acele cupluri care se sărută sub vâsc vor fi împreună toată viaţa. În tradiţia creştin-ortodoxă, se spune că acela care pune vâsc în casă va avea un an îmbelşugat, fericire şi pace în familie.

De asemenea, în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul avea viermi la interior, credinţa era că omul va fi urmărit de boală. Un măr putred însă anunţa moartea.

Gospodinele ştiu că toată casa trebuie curăţată înainte de Ajun, când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiţie spune că aşa se alungă norocul din casă. Bărbaţilor le este interzis să bea rachiu în Ajunul Crăciunului.

O altă tradiţie importantă este masa de Crăciun, la care oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiţionale -- tobă, lebăr, sarmale, caltaboşi, colaci, cozonaci, pită, prăjituri, salate, cârnaţi sau friptură.