Tragedii gen „Notre Dame” sunt excluse la bisericile din Iaşi

Oficialii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, respectiv ai Episcopiei Romano-Catolice susţin că, în Iaşi, riscurile producerii unei tragedii de genul celei petrecută, în aprilie, la Paris, sunt minime * pe de o parte este vorba de prevederi pe care administratorilor lăcaşurilor de cult le respectă cu stricteţe, pe de altă parte, acţiunea de prevenţie începe odată cu avizarea construcţiilor bisericilor noi * de altfel, cele mai grave incidente la lacăşurile de cult au ocolit Iaşul, fiind vorba de biserici de lemn din Suceava, Botoşani şi Neamţ

Tragedia din luna aprilie 2019, când un incendiu devastator a distrus o parte din Catedrala Notre-Dame din Paris, a readus în discuţie subiectul referitor la cât de sigure sunt lăcaşele de cult din zona Moldovei, ştiut fiind şi faptul că cele mai multe biserici existente nu sunt obligate să aibă autorizaţie PSI pentru a funcţiona. „Inspectorii pot opri activitatea, acolo unde se constată nereguli, pentru spaţii care au destinaţia comerţ, activităţi culturale sau turism. Bisericile nu fac parte din această categorie, iar adunările publice sunt periodice, nu atât de dese ca într-un club sau o sală de spectacol, de exemplu”, au precizat reprezentanţii IGSU. La nivel naţional, o statistică realizată în urmă cu doi ani, indica faptul că există deficienţe la instituţiile de cult - ortodoxe, catolice, protestante, musulmane - printre neregulile întâlnite numărându-se lipsa stingătoarelor, construcţii sau modificări de spaţii realizate fără avizul ISU, amplasarea lumânărilor lângă materiale inflamabile şi nemarcarea în totalitate a căilor de evacuare cu indicatoare standardizate.

Pentru a putea obţine autorizaţia de la ISU, clădirile care găzduiesc lăcaşuri de cult trebuie să îndeplinească anumite norme constructive stipulate în Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor. Potrivit acestuia, amplasarea clădirilor de cult, de regulă, se realizează independent, la distanţă faţă de clădiri învecinate, acestea trebuie să aibă cel puţin două căi de evacuare a persoanelor, distincte şi independente, utilizarea focului deschis (lumânări, candele) în clădirile de cult este admisă numai în condiţiile asigurării măsurilor specifice de prevenire a incendiilor şi, după caz, numai  în locurile stabilite şi amenajate corespunzător. De asemenea, clădirile de cult cu capacitatea de 30 de persoane şi mai mult vor avea uşile  de evacuare cu deschiderea în exterior.

Nu există riscuri

La nivelul Iaşului, aceste prevederi sunt respectate, cu atât mai mult cu cât, la fiecare Sărbătoare Pascală, administratorilor lăcaşurilor de cult le sunt reamintite regulile vizând, în principal, desfăşurarea slujbelor religioase în exteriorul bisericilor, evitarea supraaglomerării lăcaşul de cult, în special în bisericile din lemn. „Din informaţiile pe care le deţinem, un incident de genul celui de la Notre Dame este exclus”, spune preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. De altfel, la nivelul MMB există în fiecare parohie persoane responsabile, cu atribuţii de supraveghere atentă pe durata desfăşurării slujbelor religioase cu public numeros a activităţilor din interiorul bisericilor şi de intervenţie operativă, cu mijloace de stingere proprii la îndemână.

În cadrul Diecezei de Iaşi, lucrurile sunt şi mai simple. „La noi, la catolici, astfel de riscuri sunt, din start, mult reduse în comparaţie cu alţii, întrucât majoritatea bisericilor catolice sunt realizate din beton. Cât priveşte cele aflate în reabilitare, lucrările sunt executate cu profesionişti,  care iau toate măsurile de siguranţă vizavi de izbucnirea unui incendiu”, afirmă, la rândul său, Adrian Blajuţă, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Romano-Catolice din Iaşi.

Incidente izolate

Afirmaţiile celor doi oficiali sunt confirmate de faptul că incendiile apărute la lăcaşele de cult datează de ani buni, nefiind vorba aici de biserici din Iaşi. Pe 18 februarie 2014, peste 40 de pompieri s-au luptat cu flăcările care au cuprins Biserica „Sfinţii Mihail şi Gavril” din Poiana Stampei (Suceava). În incendiu au ars acoperişul bisericii, pe o suprafaţă de 300 de metri pătraţi, iar flăcările au afectat şi catapeteasma, ajungând până la altar. Biserica „Sfinţii Mihail şi Gavril” din Poiana Stampei este un monument istoric vechi de aproape 130 de ani, a fost construită din lemn de brad.

Pe  22 august, un alt incendiu a izbucnit la Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci” din Botoşani. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Botoşani, incendiul a afectat chiliile măicuţelor, focul fiind provocat cel mai probabil de o candelă sau o lumânare aprinsă într-una dintre încăperile situate la etajul întâi al clădirii din lemn.

Un alt incendiu a distrus complet o biserică de lemn din localitatea Moreni, judeţul Neamţ (17 aprilie 2016). Incendiul a izbucnit la turla bisericii, însă, ulterior, a cuprins întreaga bisericuţă din lemn. Biserica a ars complet cu tot ce era în ea, inclusiv cărţi şi obiecte bisericeşti vechi. Biserica era din lemn de stejar, cu tavan de scânduri de brad, acoperită cu tablă, având ca stil arhitectural forma de cruce. Tudor DAMASCHIN