Un „Tezaur Uman Viu”, premiat de Ministerul Culturii
Dimensiune font:
Anica Fichioş este un meşter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile din comuna Oituz * învăţătoarea pensionară a fost desemnată „Tezaur Uman Viu” în 2018
Ministerul Culturii a premiat meşterii şi rapsozii populari din România, la Gala „Tezaure Umane Vii”, un eveniment care a celebrat creaţia tradiţională românească. Meşterii şi rapsozii din toată ţara care au primit, de-a lungul ultimilor ani, acest titlu, au primit aplauze la scenă deschisă pentru ceea ce promovează şi lasă moştenire. Printre cei care au fost răsplătiţi se numără şi Anica Fichioş, meşter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile, din comuna Oituz. Anica Fichioş, învăţătoare pensionară, a fost desemnată „Tezaur Uman Viu” în 2018. Băcăuanca este specializată în ţesutul de covoare, cergi şi ii. Ea foloseşte o tehnică tradiţională atât în realizarea acestora, cât şi la vopsit. În lucrările sale predomină elementele şi simbolurile specifice zonei Moldovei. „Aceşti păstrători de tradiţie sunt cei care trăiesc în realitatea spaţiului şi culturii româneşti, acea cultură care are sute de ani de evoluţie, care este un proces din momentul formării limbii şi culturii până astăzi. Este foarte important să remarcăm că aceste tezaure umane vii sunt cele care păstrează sistemul cultural al acestui spaţiu. Tezaurele umane vii sunt nişte repere culturale care transmit informaţie, o păstrează şi au o foarte mare funcţie educativă şi formativă”, a declarat preşedintele Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, academicianul Sabina Ispas.
O viaţă împărţită între catedră şi războiul de ţesut
Anica Fichioş este printre ultimii meşteri veritabili din România specializaţi în cusutul iilor sau al covoarelor, pe care le colorează cu o compoziţie proprie din uleiuri şi plante. Fostă învăţătoare, originară dintr-o zonă de munte situată la vechea graniţă dintre Moldova şi Ardeal, femeia a deprins meşteşugul ţesutului încă de la vârsta de 6 ani. La 70 de ani, Anica Fichioş este acum la pensie, după o activitate de peste 40 de ani la catedră. Generaţii întregi i-au trecut prin clase, generaţii de copii au deprins de la învăţătoarea lor şi meşteşugul ţesutului şi cusutului, a vopsitului lânii, neviditului, urzitului, mânuirii suveicii, a sucalei, vătalelor şi războiului de ţesut.
Titlu onorific acordat de Ministerul Culturii
„Tezaure umane vii” a pornit ca o iniţiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg. Pe de altă parte îţi doreşte identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilităţii acestuia. Titlul de „Tezaur uman viu” este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă pentru România de către Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Florin CRĂCIUN
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau