Un bust pentru primarului din timpul războiului

Primăria Vaslui va propune Consiliului Local în şedinţa de mâine ridicarea unui bust al primarului oraşului din perioada războiului

 Primăria va propune Consiliului Local în şedinţa de mâine să aprobe un proict de hotrâre ce face referire la ridicarea unui bust al primarului municipiului Vaslui din perioada 1938 – 1942 generalul Ioan Răşcanu, la intersecţia străzii Nicolae Iorga cu Mihail Kogălniceanu.

„Generalul Ioan Răşcanu a fost, în aprecierea unanimă, unul dintre cei mai apreciaţi primari pe care i-a avut, de-a lungul istoriei, municipiul Vaslui. Deşi în perioada premergătoare războiului şi apoi în timpul acestuia, Ion Răşcanu a construit Uzina Electrică introducând iluminatul public, a început construirea unuia dintre cele mai mari cartiere din oraş, cartierul Ştefan cel Mare. De asemenea, el este ctitorul Bisericii “Cuvioasa Parascheva”, el este cel care a construit Monumentul “Eroilor Neamului“ din cimitirul Eternitatea, tot el fiind şi cel care sistematizează Grădina Publică din Vaslui (Parcul Copou). Primarul Ion Răşcanu s-a preocupat şi de învăţământ, organizând cantine şcolare şi modernizând Şcoala de Arte şi Meserii. Pentru toate acestea, un omagiu, prin amplasarea unui bust al Generalului Ioan Răşcanu în Municipiul Vaslui, vine ca o recunoaştere, în timp, a omului care a sfinţit locul pe unde a trecut”, se spune în proiectul de hotărâre.
Expunerea de motive la respectivul proiect de hotărâre vine cu o scurtă biografie a fostului primar: “S-a născut pe 14 ianuarie 1874 în oraşul Cahul, provenind dintr-o ramură a unei importante familii boiereşti, filul lui Elefterie şi al Elenei Răşcanu. La scurt timp, probabil după anexarea sudului Basarabiei la Imperiul }arist, părinţii săi se mută la Vaslui, unde se angajează în calitate de profesori la Şcoala nr. 1 de băieţi din municipiu. După şcoala primară, Ioan Răşcanu urmează mai multe instituţii de învăţământ militare: Şcoala de ofiţeri (1891-1893), Şcoala de artilerie şi geniu din Bucureşti (1895-1897), precum şi Şcoala Superioară de Război (1898-1900). A parcurs toate treptele ierarhice până la cea de general. S-a distins ca strateg în luptele de la Mărăşeşti şi, apoi, a participat la menţinerea ordinii administrative în Basarabia, după unirea cu România. Generalul-locotenent Ioan Răşcanu a fost ataşat militar la Berlin (1907-1911), ofiţer de legătură cu Statul Major Francez în 1916, comandant de brigadă în bătălia de la Mărăşeşti în 1917, secretar general al Ministerului Apărării (1918-1919), de două ori ministru al Apărării Naţionale (27 septembrie 1919 - 1 martie 1920 şi 12 martie 1920 - 15 decembrie 1921), primar al Bucureştiului (octombrie 1942 - august 1944), al Vasluiului(1938-1942).  Ministru al Apărării, în guvernele care au venit la putere după Unire, Ioan Răşcanu a fost arestat în 1950, ca fost demnitar interbelic şi încarcerat la Sighet, unde a murit la 25 februarie 1952, la vârsta de 78 de ani”. Ovidiu IANCU

În timpul mandatului generalului Ioan Răşcanu s-a construit Uzina Electrică, s-a introdus iluminatul public, a fost construit cartierul Ştefan cel Mare, Monumentului Eroilor şi Biserica “Cuvioasa Parascheva“ şi a fost sistematizată Grădina Publică din Vaslui (Parcul Copou).