Un ieşean din trei suferă de pe urma caniculei

După riscul seismic ridicat şi alunecările de teren, Planul de Acțiune privind Energia Durabilă și Clima pomeneşte de alte vulnerabilități la nivelul municipiului Iași * astfel, pe termen mediu, oraşul nostru se va confrunta cu o creştere a numărului de zile extrem de călduroase * 37% dintre ieşeni  sunt afectaţi de variaţiile mari de temperatură, iar amplificarea temperaturile extreme duce la creşterea numărului de îmbolnăviri şi decese * la Iaşi, incidența bolilor cardiovasculare și a celor respiratorii infecțioase a crescut deja foarte mult, în contextul unei clime mai calde şi mai umede

 

 

Temperatura aerului, în valorile ei medii și extreme, demonstrează că la Iași starea de căldură a aerului pune o seamă de probleme. De exemplu, amplitudinea maximă absolută de temperatură aici este mare, de 26 grade Celsius. Deși astfel de extreme absolute se produc la intervale mari de timp, totuși ele există. Un ger de câteva zile cu temperaturi de minus 28 - minus 30 de grade Celsius sau 2-3 zile cu temperaturi ridicate de plus 39 - plus 40 grade, creează condiții atmosferice greu de suportat de către oameni, animale și plante.

Pe lângă aceasta, pe șesul Bahluiului și pe văile afluenților săi, în perioada rece a anului, pe timp cald, se produc inversiuni termice, care fac ca temperatura aerului să coboare aici cu 1- 3 grade față de cea de pe podul teraselor și de pe dealurile înconjurătoare. Mai mult, la sfârșitul toamnei și la începutul primăverii se produc frecvent variații mari de temperatură în decurs de mai puțin de 12 ore (de exemplu, în

nopțile senine și liniștite ale acestor anotimpuri, temperatura aerului coboară până la minus 8 - minus 10 grade, spre orele 5.00 – 6.00 dimineața, și în aceeași zi, la orele 13.00 - 14.00 poate urca până la plus 10 - plus 12 C, adică se înregistrează o amplitudine de 18 - 22 grade Celsius în decurs de 7 - 8 ore) cu urmări grave pentru populație.

Numărul zilelor caniculare va creşte

Din punct de vedere al dinamicii (şi creşterii) temperaturii, de interes major sunt valurile de căldură. Conform raportului „Schimbările climatice

– de la bazele fizice la riscuri şi adaptare” realizat de Administraţia Naţională de Meteorologie în anul 2015, în cazul României, valul de căldură este definit în reglementări care impun măsuri de combatere a efectelor lor asupra populaţiei, ca un interval de minim 2 zile cu temperaturi maxime cel puţin egale sau mai mari de 37° Celsius.

La momentul actual, datele de la staţia meteorologică Iaşi nu indică o tendinţă semnificativă de creştere a numărului de zile cu valuri de căldură. În ceea ce priveşte tendinţele viitoare ale perioadelor cu valuri de căldură, rezultatele indică o creştere generală, pe teritoriul României, a numărului zilelor definite ca aparţinând valurilor de căldură, în orizontul 2021-2050, comparativ cu intervalul 1971-2000. La nivelul municipiului Iaşi, numărul mediu anual de zile cu episoade de valuri de căldură în intervalul 2021-2050 faţă de intervalul 1971-2000 va fi mai mare cu 1-2 zile.

Documentul face referire la faptul că 37% din populaţia Iaşului este afectată de variaţiile mari de temperatură, iar amplificarea temperaturile extreme duce la creşterea numărului de îmbolnăviri şi decese, în special în rândul persoanelor în vârstă şi copii. De altfel, la Iaşi, incidența bolilor cardiovasculare și a celor respiratorii infecțioase a crescut în contextul unei clime mai calde şi mai umede. Dan CONSTANTINESCU