Vaslui: Primarul copy-paste

default

Dimensiune font:

| 10-05-2013 08:49

Ieri, la “Monumentul Independentei de Stat”-Vaslui, a avut loc un ceremonial militar si religios pentru a marca Ziua Independentei de Stat a Principatelor Române, Victoria Coalitiei Natiunilor Unite în Europa în cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial si nu în ultimul rând, Ziua Europei. Cum era de asteptat, oficialitãtile vasluiene au luat pe rând cuvântul, primul care a avut onoarea de a se adresa celor prezenti fiind primarul Vasile Pavãl. Probabil din lipsã de inspiratie, acesta a decis sã urmeze exemplul prim-ministrului Victor Ponta si sã renunte la originalitate, reproducând pasaje întregi dintr-o cuvântare postatã inclusiv pe Internet în urmã cu câteva zile, pe site-ul Consiliului Unirii, o organizatie din Republica Moldova.

Ca în fiecare an, oficialitãtile vasluiene nu au lãsat sã treacã neobservatã data de 9 mai, datã la care românul sãrbãtoreste independenta tãrii obtinutã în urmã cu 136 de ani. De asemenea, la aceeasi datã în 1945, românii se bucurau de încetarea celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial în Europa si, nu în ultimul rând, românul sãrbãtoreste pe 9 mai pentru cã este european. La ceremonialul militar si religios organizat la “Monumentul Independentei de Stat” – Vaslui au participat reprezentanti ai Prefecturii, ai Primãriei si Consiliului Judetean, dar si ai altor institutii judetene. Nu au lipsit reprezentantii fortelor de ordine si armatei, veteranii de rãzboi si oameni de culturã care au depus coroane de flori în memoria eroilor neamului românesc cãzuti de-a lungul timpului pe câmpurile de luptã pentru apãrarea patriei. Primul care a avut onoarea de vorbi cetãtenilor prezenti a fost primarul Vasile Pavãl, care a impresionat publicul prin discursul sãu. Din nefericire, lipsa de originalitate a edilului nu a trecut neobservatã, singurele cuvinte rostite care nu au fost copiate fiind probabil “Hristos a Înviat!”. Cuvântarea din care s-a inspirat a fost postatã pe data de 6 mai pe www.consiliul-unirii.ro, acesta preluând pasaje întregi întocmai. Nu vã alarmati, domnule primar, s-a întâmplat si la case mai mari!

Textul reprodus de primarul Pavãl

Cuvintele îngrosate reprezintã discursul integral al primarului Pavãl

În evolutia multimilenarã a poporului român, evenimentele de la 9 mai 1877 si 9 mai 1945, precum si Ziua Europei se înscriu ca momente glorioase ale luptei românilor pentru libertate, unitate si independentã. Sãrbãtorirea zilei de 9 mai este pentru poporul nostru un prilej de îndreptare a gândurilor pline de recunostintã cãtre generatiile de luptãtori si eroi pentru dreptate socialã, libertate, unitate si independentã.

9 Mai 1877 – moment de cotiturã în istoria poporului român

Apãrarea independentei si a libertãtii patriei a reprezentat din totdeauna o valoare supremã pentru poporul nostru. Pentru aceasta, înaintasii nostri au purtat grele bãtãlii începând din epoca veche, continuând cu epoca medie, modernã si contemporanã, împotriva nãvãlitorilor strãini, a regatelor si imperiilor vremii.

Inaugurând epoca modernã, secolul revolutiilor (1784-1878) a descãtusat energiile poporului român, asigurând depãsirea tuturor obstacolelor ridicate de cercurile ultraconservatoare externe. Înaintând pe calea deschisã de rãscoalele si revolutiile din 1784, 1821, 1848-1849, natiunea românã a realizat, prin actul energic din ianuarie 1859, Unirea Moldovei cu Muntenia si a pus bazele statului sãu modern, România, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Urmãrind cu atentie ridicarea la luptã a popoarelor balcanice – Serbia, Muntenegru, Bosnia, Hertegovina si Bulgaria – împotriva Imperiului Otoman, dorintele de revansã ale Rusiei tariste, reprezentanti ai guvernului României au avut o întrevedere cu  reprezentanti ai guvernului Rusiei tariste, la data de 29 septembrie / 11octombrie 1876, la Livadia în Crimeea. Partea românã a acceptat, în principiu, trecerea armatei ruse prin teritoriul României (pe baza unei conventii care s-a semnat în 1877) în cazul unui rãzboi ruso-turc.

Al doilea pas s-a fãcut la data de 4/16 aprilie 1877, prin semnarea la Bucuresti a Conventiei româno-ruse, prin care se accepta trecerea pe teritoriul României a armatei ruse spre Balcani. Cu acest prilej,  Guvernul Rusiei se angaja sã apere integritatea teritorialã a tãrii noastre si sã respecte drepturile si rânduielile politice ale Statului Român.

Guvernul României a declarat mobilizarea generalã, la data de 6/18 aprilie 1877,  aducând sub arme 120.000 de oameni, dintre care 58.700 fãceau parte din armata operativã. Conform întelegerii, trupele române au ocupat pozitii de apãrare pe Dunãre. La data de 10/22 aprilie 1877 s-au întrerupt relatiile diplomatice dintre România si Turcia. În ziua de 11/23 aprilie 1877, armata Rusiei a trecut frontiera României. În ziua de 12/24 aprilie 1877, Rusia a declarat rãzboi Turciei. Armata turcã a ripostat la 21 aprilie / 3 mai, bombardând cu artileria orasul Brãila, iar la 26 aprilie / 8 mai localitãtile Calafat, Bechet, Oltenita si Cãlãrasi. În aceeasi zi, artileria românã a rãspuns bombardamentului turc bombardând fortãreata Vidin.

În zilele de 28/29 aprilie – 10/11mai, Parlamentul României a adoptat o motiune prin care s-a declarat starea de rãzboi cu Imperiul Otoman. Dupã numeroase initiative economice, diplomatice si de apãrare, menite a consolida statul modern, Sesiunea extraordinarã a Adunãrii Deputatilor a proclamat la data de 9 mai 1877, printr-un act legitim de vointã si autodeterminare nationalã, independenta de stat a României, de la care se împlinesc anul acesta 136 de ani. Ministrul de externe, Mihail Kogãlniceanu, interpelat de deputatul Nicolae Merfe, a declarat în fata adunãrii: „Suntem independenti, suntem natiune de sine stãtãtoare…, suntem o natiune liberã si independentã”. O interpelare asemãnãtoare a venit si de la Senat, în ziua de 10 mai din partea senatorului Alexandru Orãscu, la care Mihail Kogãlniceanu a dat un rãspuns asemãnãtor celui de la Camerã: „Declarãm dar, cã de aici încolo ne asteptãm la o viatã independentã, la o viatã de sine stãtãtoare…”

Proclamarea independentei a fost salutatã cu entuziasm de toti locuitorii tãrii si de românii din provinciile istorice aflate încã sub dominatie strãinã. Adeziunea largã, de masã, la actul din 9 mai 1877, care însemna realizarea unuia dintre idealurile fundamentale urmãrite prin secole de înaintasi, a stat la temelia sprijinului neprecupetit acordat de întreaga noastrã natiune ostirii române, angajate în rãzboiul menit sã consacre independenta deplinã a tãrii. Din prima, pânã în ultima zi a confruntãrilor, populatia a contribuit masiv, prin ofrande în bani, alimente, obiecte de îmbrãcãminte, medicamente, furaje si alte bunuri, la înzestrarea, echiparea si întretinerea unitãtilor operationale. Numerosi locuitori s-au oferit sã participe, ca voluntari, la marile bãtãlii desfãsurate în sudul Dunãrii. Toate aceste aspecte au conferit, de la început, rãzboiului din 1877-1878 un caracter popular si national, asigurând ostirii, pe lângã sprijinul material, un însufletitor suport moral.

Dupã insuccesele armatei ruse, în cele douã bãtãlii de la Plevna, din datele de 8 si 18 iulie 1877, Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor rusesti, a adresat o telegramã principelui Carol I, care se afla la Poiana Marele, judetul Dolj (la Cartierul General al Armatei Române) cerându-i cu insistentã sã treacã armata românã peste Dunãre, în Bulgaria. La data de 19/31 iulie 1877, primele unitãti ale armatei române au trecut Dunãrea si au luat în primire podul de vase de la Zimnicea-Sistov. În ziua de 10/22 august 1877, unitãti ale armatei române din Divizia a 4-a au primit “botezul focului” în fata Plevnei. La data de 27 august / 8 septembrie 1877, s-a desfãsurat primul atac românesc al Regimentului 13 Dorobanti Vaslui/Iasi, în directia redutei Grivita din sistemul de apãrare a Plevnei, cucerindu-se o pozitie întãritã în fata redutei.

În ziua de 30 august / 11 septembrie 1877 (ziua onomasticã al tarului Rusiei, Alexandru), s-a desfãsurat a treia bãtãlie de la Plevna, una din cele mai mari bãtãlii ale rãzboiului. Dupã o eroicã înclestare, trupele române au ocupat puternica redutã Grivita 1. Au cãzut în luptã aproape 800 de soldati, în frunte cu bravii ofiteri, maiorul Gheorghe Sontu, cãpitan Valter Mãrãcineanu si alti ofiteri. Nereusindu-se sã se ocupe cetatea Plevna, s-a hotãrât prelungirea asediului ei si scoaterea din luptã a  cetãtii Rahova în zilele de 7/19 noiembrie – 9/21 noiembrie 1877, remarcându-se în lupte ostasii din Detasamentul Slãniceanu. Dintre ofiterii cãzuti în lupte retinem pe maiorii C. Ene si Dimitrie Giurãscu. În ziua de 28 noiembrie / 10 decembrie 1877, trupele române au cucerit puternicele redute de la Opanez, obligând pe generalul Osman-pasa sã capituleze cu cei 45.000 de ostasi turci.

De la data de 1 decembrie 1877, trupele române s-au îndreptat spre cetatea medievalã Vidin, cucerind rând pe rând avanposturile sale Smârdan, Tatargic, Inova, Novoselce, Belogradcic si apoi Vidinul. În ziua de 23 ianuarie / 4 februarie 1878 s-a semnat armistitiul în rãzboiul ruso-româno-turc. Tratatul de pace ruso-turc, din 19 februarie / 3 martie 1878, de la San Stefano, stipula recunoasterea independentei României, alãturi de cea a Serbiei si Muntenegrului si autonomia Bulgariei. Dobrogea era cedatã Rusiei, care-si rezerva dreptul s-o schimbe „cu partea Basarabiei cedatã României prin Tratatul de pace de la Paris la 1856, dupã rãzboiul rus si coalitia europeanã din 1853-1856″. În perioada 1 iunie / 1 iulie 1878 s-a desfãsurat Congresul international de la Berlin: s-a recunoscut independenta de stat a României si drepturile ei asupra Dobrogei, teritoriu strãvechi românesc, iar judetele Bolgrad, Cahul si Ismail din sudul Basarabiei (retrocedate Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856) au fost încorporate din nou în Imperiul tarist.

Armata Românã a pierdut pe teritoriul Bulgariei 10.000 de oameni, care au semnat cu viata lor actul independentei de stat a României. În ziua de 8/20 octombrie 1878, armata românã victorioasã si-a fãcut intrarea triumfalã în Bucuresti pe Podul Mogosoaiei, care de atunci poartã numele de Calea Victoriei. În formatia de defilare s-au aflat si ostasii prahoveni din Batalionul 2 Vânãtori (Infanterie), Regimentul 7 Dorobanti Prahova/Dâmbovita si Regimentul 4 Cãlãrasi.

Moment de cotiturã în istoria poporului român, proclamarea independentei, consacratã pe câmpurile de bãtãlie si apoi recunoscutã pe plan international a deschis perspective favorabile dezvoltãrii în ritm sustinut a societãtii românesti. Cucerirea independentei a pregãtit conditiile pentru reîntregirea tãrii, prin marele act istoric al Marii Uniri din anul 1918.

9 mai 1945 – încheierea celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial în Europa

Cãtre sfârsitul primei decade a lunii mai 1945, sutelor de mii de combatanti din armatele  participante la bãtãlia pentru înfrângerea fascismului german, aflati în primele linii în Podisul Boemiei, pe Elba, în zonele Linz sau Graz, din zonele muntoase ale Austriei, le-a fost dat, în sfârsit, sã trãiascã momente înãltãtoare prin linistea lor bruscã, iesitã parcã din obisnuinta omeneascã. În noaptea de 8 spre 9 mai, la ora 2:00, în cartierul berlinez Karlshorst, cãpeteniile celui de-al treilea Reich au semnat actul capitulãrii neconditionate în fata reprezentantilor principalelor puteri aliate. În mod oficial, cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial în Europa luase sfârsit prin strãlucita victorie a Natiunilor Unite asupra Germaniei naziste. Pe cea mai mare parte a frontului au amutit tunurile si mitralierele, încetând exploziile infernale. Doar în sectoarele în care actionau trupele sovietice si române, în Podisul Boemiei, luptele au mai durat câteva zile, pânã la 12 mai, datoritã refuzului de a depune armele, de cãtre o gruparea germanã din aceastã zonã.

Marea victorie asupra fascismului din mai 1945, a gãsit armata românã în prima linie, alãturi de celelalte forte ale coalitiei antihitleriste. Prin mobilizarea întregului sãu potential material si uman, prin jertfele date pe câmpurile de luptã, poporul român si-a înscris numele la loc de cinste, în cronica rãzboiului, el aducându-si o contributie de pret la salvarea civilizatiei umane, grav amenintate de puterea nazistã. Prin mutarea, aproape instantanee, cu câteva sute de kilometri a frontului pânã cãtre granitele Bulgariei, Iugoslaviei si Ungariei, Înaltul Comandament al Wehrmachtului s-a vãzut nevoit sã abandoneze spatiul balcanic, Germania fiind amenintatã direct si dinspre sud-est. Ostasii români s-au bãtut apoi cu îndârjire, în cooperare cu trupele sovietice din compunerea Fronturilor 2 si 3 Ucrainean, pentru desãvârsirea eliberãrii teritoriului national de sub ocupatia horthysto-hitleristã si mai departe pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei, pânã la victoria finalã. Suma totalã a efectivelor române participante în luptele pentru înfrângerea fascismului a depãsit 540.000 de oameni, iar tributul de sânge plãtit de cele douã armate române (Armata 1-a si Armata 4-a), care s-au gãsit aproape tot timpul în ofensivã, mãrind de regulã pierderile, s-a ridicat la aproape 170.000 de morti, rãniti si dispãruti. Ostasii nostri s-au bãtut cu trupele hitleriste si horthyste timp de 260 de zile (din august 1944 si pânã în mai 1945), au luat pieptis 20 de masive muntoase mai importante, au fortat 12 cursuri de ape, au eliberat mai mult de 8717 localitãti si alte puncte populate din România, Ungaria, Cehoslovacia si Austria, dintre care 53 orase. Trupele române combatante au distrus sau capturat însemnate cantitãti de munitii, armament, tehnicã de luptã, au capturat 120.000 de prizonieri si circa 20.000 de militari ucisi în luptã. În total, Armata românã a scos din luptã valoarea a 14 divizii germane si ungare, din acea vreme. Faptele de arme, de cutezantã, eroism si pricepere ostãseascã sãvârsite de militarii români pe frontul antihitlerist au fost evidentiate în numeroasele ordine de zi pe care le-au dat ministrul de rãzboi, comandantii de armate, de corpuri de armatã si de divizii în timpul rãzboiului.

Demn de subliniat este si faptul cã participarea României la înfrângerea inamicului s-a sprijinit exclusiv pe resursele economice si financiare ale tãrii noastre, fapt aproape singular în rândurile statelor mijlocii si mici, componente ale coalitiei antihitleriste. Întreaga armatã românã, care a actionat pe frontul antifascist a fost înzestratã si aprovizionatã prin eforturile poporului român, cheltuielile economico-financiare ale statului român în perioada rãzboiului antihitlerist trecând cu mult peste un miliard de dolari (valutã a anului 1938).

Actiunea militarã a României desfãsuratã în cadrul coalitiei antihitleriste a adus si importante beneficii strategice si operativ tactice, grãbind victoria asupra armatei naziste. Comparativ cu aportul altor state ale Natiunilor Unite participante la rãzboi, contributia României la obtinerea marii biruinte de la 9 mai 1945 se situeazã la un loc de frunte, pe care l-au definit ca atare personalitãti politice si militare din tãrile aliate.

Cu toate acestea, statutul international al României la sfârsitul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, a fost fixat practic (nedrept), prin asa-zisa Conventie de armistitiu semnatã la Moscova la 12 septembrie 1944 si „întelegerile” convenite în capitala sovieticã, în octombrie acelasi an, între I. V. Stalin si W. Churchill privind delimitarea sferelor de influentã în Europa centralã, de est si de sud. La Paris, în pofida aportului ei considerabil – militar, economic si uman – la marea victorie aliatã din mai 1945, România a fost tratatã ca un stat învins, clauzele teritoriale, politice, economice si militare fiind oneroase. Tratatul de pace cu România, semnat la 10 februarie 1947, nu a recunoscut cobeligeranta tãrii noastre din anii 1944-1945, fapt ce a constituit o mare nedreptate sãvârsitã fatã de poporul român. Omagierea ostasilor care si-au dat viata pentru înfrângerea fascismului, trezeste cele mai alese sentimente în rândurile ostirii si a populatiei civile, care iartã, dar nu uitã jertfele bunicilor si pãrintilor nostri pentru apãrarea pãmântului strãmosesc.

9 mai – Ziua Europei

Dupã încheierea celui de Al Doilea Rãzboi Mondial o seamã de personalitãti ale vietii politice europene au fost preocupate de crearea unor institutii pentru apãrarea pãcii si prevenirea unor noi rãzboaie. În anul 1950, din initiativa lui Jean Monett si a lui Robert Schuman, ministrul Afacerilor Externe al Frantei, s-au pus bazele colaborãrii cu cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer, în spiritul întelegerii si al bunei colaborãri între Franta si Germania si cu celelalte popoare europene.

Anul 1957 a constituit alt punct de referintã pentru colaborarea politicã, economicã si culturalã între Franta, Germania, Italia, Belgia si Luxemburg, în baza întelegerii de la Bruxelles. În anul 1968 numãrul statelor membre ale Uniunii Europene au crescut la 15, iar în anul 2004, la 25 state, conform summit-ului de la Mastrich.

România a aderat la principiile Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primitã, împreunã cu Bulgaria, în ianuarie 2007, în Uniunea Europeanã, numãrul statelor Uniunii Europene crescând la 27.

col. (rtr.) Constantin CHIPER

vrn.ro

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA
Bancul Zilei

05:36

1. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Gura Vaii, cu sediul social in comuna Gura Vaii, satul Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau, cod postal 607220, telefon 0371/407.500, fax 0372/002.112, e-mail: primariaguravaii@yahoo.com, cod fiscal 4278108. 2. Informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie vandut: - teren in suprafata de 316 mp, situat in intravilanul comunei Gura Vaii, satului Rotunda, nr. Cadastral 62185, CF 62185, apartinand domeniului privat al Comunei Gura Vaii, conform H.C.L. Comunei Gura Vaii nr. 09/22.01.2024, caietului de sarcini si temeiului legal: O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: la cerere, de la sediul institutiei, Compartimentul Achizitii Publice sau se poate consulta pe site-ul: www.uatcomuna guravaii.ro, sectiunea -Anunturi. 3.2. Denumirea si datele de contact ale serviciului/ compartimentului din cadrul vanzatorului, de la care pot obtine un exemplar din documentatia de atribuire: de la Compartimentul Achizitii Publice, din cadrul Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 100 Lei/exemplar, ce se achita numerar la Casieria institutiei, sau in contul de trezorerie RO17 TREZ 0625 006X XX00 0079, deschis la Trezoreria Onesti, cod fiscal: 4278108. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 27.03.2024, ora 12.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 04.04.2024, ora 14.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa oferta: intr-un singur exemplar, intr-un plic sigilat. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 05.04.2024, ora 09.00, Comuna Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Judecatoria Onesti, cu sediul in municipiul Onesti, Str. Tineretului nr. 1, judetul Bacau, telefon 0234/311.913, fax 0234/326.170, e-mail: jud-onesti-reg@just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 08.03.2024.
ANUNȚ DE LICITAȚIE. Primăria Comunei Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CUI 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro, organizează în data de 29.03.2024, licitație în vederea vânzării terenului intravilan în suprafață de 16.000,00 mp, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, zona Dedeman. 1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact etc: UAT Comuna Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CIF 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro 2. Informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie vândut: teren intravilan în suprafață de 16.000 mp, situat în Sat Uricani, Comuna Miroslava, județul Iași, zona Dedeman, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, teren proprietate privată a Comunei Valea Lupului 3. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini 3.1 Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: la cerere, de la sediul autorității sau de pe site-ul autorității wwww.comuna-valealupului.ro 3.2 Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul vânzătorului, de la care pot obține un exemplar din documentația de atribuire: de la Registratura primăriei, Aleea Irisului nr. 8, sat Valea Lupului, Comuna Valea Lupului, județul Iași sau de pe site-ul autorității: www.comuna-valealupului.ro 3.3 Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: gratuit 3.4 Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 20.03.2024, orele 16.00 4. Informații privind ofertele: se regasesc în caietul de sarcini 4.1 Data-limită de depunere a ofertelor: 29.03.2024, orele 09.00 4.2 Adresa la care trebuie depuse ofertele: Comuna Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, Județul Iași 4.3 Numărul de exemplare în care trebuie depusă oferta: un singur exemplar original 5. Data și locul la care se va desfașura ședința publică de deschidere a ofertelor: 29.03.2024, orele 11.00, Primăria Comunei Valea Lupului - Sala de consiliu, Aleea Irisului nr. 8, Comuna Valea Lupului, Județul Iași 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon și/sau adresa de e-mail ale instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Iași, Strada Elena Doamna nr. 1A, telefon: 0232.260.600, 0232.248.000, 0332.403.666, Fax: 0332.435.700, e-mail: tr-iasi-reg@just.ro PRIMAR, Florin-Liviu DULGHERU
FOTO-VIDEO: Reportaj la
02/08/2022 14:54

Într-un colţ de rai, pe ţinuturile Bucovinei, este situat varful Dadu. Pentru a ajunge la el, am ajuns pană in Iacobeni, iar de acolo am virat la dreapta pană la Carlibaba. Într-o zi de iulie, ...

Liberalii, ținta atacurilor unui deputat PSD
18/12/2019 10:54

    Deputatul social-democrat Răzvan Rotaru are o sumă de reprosuri pentru liberalii din Botosani care in urmă cu un an au votat impotriva bugetului de stat, iar acum se laudă cu alocările fina ...

Marea grijă a şoferului beat: să nu-i agite poliţistul petul cu bere
25/11/2019 18:53

 O nouă culme a impertinenţei manifestată de un conducător auto depistat la volan sub influenţă bahică a fost atinsă cu ocazia turului doi al alegerilor prezidenţiale. I.C., in varstă de 28 de an ...

„ZooMonetar - Fauna lumii pe bancnote şi monede”, la BNR Iaşi
22/11/2019 00:00

  * Sucursala Regională Iaşi şi Muzeul Băncii Naţionale a Romaniei au inaugurat, ieri, expoziţia „ZooMonetar - Fauna lumii pe bancnote şi monede” * proiectul este iniţiat in parteneria ...

Mecanica, marele pariu al învăţământului profesional ieşean
21/11/2019 00:00

  * domeniile cu cele mai mari solicitări din partea operatorilor economici pentru includerea in planul de şcolarizare 2019-2020 au fost cele de mecanică - 910 locuri * totodată, s-au format 5 noi cla ...

Puterea şi opoziţia din CJ se pun la aceeaşi masă, pentru a soluţiona soarta a 46 de proiecte
19/11/2019 00:00

  Consilierii judeţeni se vor intruni din nou maine, avand in dezbatere 46 de proiecte de hotărare. Printre acestea se află şi proiectul privind solicitarea de trecere din administrarea Consiliului Lo ...

Începe Postul Crăciunului
15/11/2019 11:11

      După Lăsatul Secului, petrecut ieri, in seara de Sfantul Filip, astăzi incepe Postul Crăciunului, una dintre cele patru mari perioade de ajunare randuite de Biserica Ortodoxă. Post ...

Un tânăr din Iași, beat și fără permis, nu a oprit la semnalul politistilor. Oamenii legii l-au urmarit 1km
10/11/2019 12:51

În jurul orei 01.00, in timp ce patrulau in zona Horlesti, politistii din Letcani au observat o masină cu un comportament destul de suspect in trafic. Oamenii legii au facut semn de oprire autoturismulu ...

Poliţiştii din Popricani, cei mai iscusiţi vânători de şoferi băuţi
09/11/2019 20:04

Datele statistice arată fără dubiu faptul că poliţiştii din Popricani sunt foarte dibaci in depistarea şi prinderea şoferilor ce conduc sub influenţa alcoolului. Numai in primele 10 luni din 2019, pe r ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei