Zimbrii vizitează iar gospodăriile nemţenilor

Judeţul Neamţ este singurul loc din România şi Europa unde zimbrii trăiesc în libertate, iar asta îi transformă, din când în când, în musafiri prin gospodăriile oamenilor din localităţile Agapia, Crăcăoani şi Văratec.

Chiar dacă specialiştii Parcului Natural Vânători Neamţ, cei care au implementat programul de reintroducere a zimbrului în arealul său natural în urmă cu mulţi ani, le asigură hrană suplimentară, unele exemplare coboară în sate şi se înfruptă cu fânul din căpiţele oamenilor sau fructele nestrânse de prin gospodării. Localnicii s-au obişnuit cu astfel de vizite şi atâta timp cât respectă o anumită distanţă faţă de animalele sălbatice nu există pericol. Turiştii dintr-o pensiune din Agapia au avut parte de o supriză inedită. O familie de zimbri a venit până în apropierea casei, fără să le fie frică de oameni. Turiştii au dat nas în nas, sâmbătă dimineaţa cu 6 exemplare chiar în curtea pensiunii unde erau cazaţi. Familia de zimbri a stat câteva ore bune în curtea pensiunii, până când angajaţii parcului i-au fugărit spre pădure. „Anul trecut au venit de ziua mea, pe 12 februarie şi o stat 3 săptămâni. Are vecina un măr Domnesc. Acum o venit de Ziua Unirii, deci vin doar la zile mari. Anul trecut au fost 19, din care trei pui. Acum îs mai puţini, vreo 6, dar au un pui mic. Turma mare am înţeles că e pe la Sihla. Cât îs de frumoşi! De anul trecut am de recuperat de la Ministerul Mediului 1.200 lei. Turiştii de la pensiune au fost foarte încântaţi. Nu ai ocazia să vezi aşa ceva în fiecare zi” a spus Florin Zaharia, proprietarul pensiunii. Înainte de a pleca de la pensiune, turişii au vrut să mai vadă animalele încă o dată. „Nu mai sunt sunt! Au plecat!”, a spus trist unul dintre copii.

Zimbrii nu sunt agresivi, dar nu se dau în lături să se înfrupte din căpiţele cu fân ale gospodarilor. Câţiva localnici aşteaptă de mai bine de un an să fie despăgubiţi. Cu toate acestea, gospodarii s-au obişnuit cu zimbrii şi prezenţa lor nu îi deranjează. „Anul trecut au fost mulţi. Zimbroaica conducerea turma, iar cel mai bătrân încheia coloana. Puii sunt ţinuţi la mijloc. Sunt foarte bine organizaţi. O întâmplare frumoasă a fost pe la ora unu noaptea. Nevasta mea a auzit câinii lătrând şi când a dat perdeaua de la geam, un zimbru era foarte aproape de geam, trecea pe lângă casă. Am ieşit afară. El se oprise la portiţă. Când m-am apropiat să îi deschid poarta, a sărit gărduţul, după care s-a oprit şi s-a întors spre mine. Doar s-a uitat la mine. A fost un moment pe care nu am să îl uit. E de povestit nepoţilor şi strănepoţilor. Să îi vezi noaptea cum aleargă şi se cutremură pământul...nu pot să explic! I-am văzut după aceea dimineaţă la Mărul Domnesc. Ei vin la noi pentru că simt că suntem buni. Au făcut stricăciuni, nu te poţi supăra pe ei!”, a povestit Eugen Donose, gospodar din Agapia.

Distanţa „de confort” este de minim 50 de metri

În luna martie a acestui an, un alt zimbrul s-a „mutat” pentru câteva săptămâni într-o gospodărie din localitatea Văratec. Cazul său a ajuns în atenţia autorităţilor judeţene. Animalul sălbatic de aproape o tonă a „revendicat” o curte de la marginea pădurii unde a găsit mere, ba chiar a primit nutreţ şi de la câţiva localnici. Atunci, reprezentanţii Parcului Natural Vânători Neamţ le-au explicat oamenilor că „zimbrul nu prezintă nici un pericol pentru populaţie, atâta timp cât omul nu se apropie de el. Distanţa de confort este de minim 50 m”, a precizat atunci Răzvan Deju, unul dintre specialiştii care au pus bazele programului de reintroducere în libertate a zimbrilor.

Acum în pădurile din judeţul Neamţ, pe o suprafaţă de mii de hectare trăiesc în libertate 35 de exemplare de zimbru şi le merge bine, deoarece în ultimii ani s-au înmulţit. Autorităţile au rugat populaţia să îşi cureţe terenurile de fructele căzute din copaci şi să strângă fânul. Însă cum oamenii nu au răspuns solicitărilor, zimbrul se vede invitat la masă. Conform legislaţiei, proprietarii care înregistrează pagube pot fi despăgubiţi. Gianina BUFTEA