Neverwinter Nights Review

Neverwinter Nights Review

 Genul RPG, indiferent ca se bazeaza pe actiune sau pe aventura, este indiscutabil unul dintre cele mai frumoase si mai apreciate genuri din toata istoria jocurilor. Complexitatea sa, actiunea sa palpitanta sau fiorul misterelor nedescoperite inca fac din acest gen o combinatie unica ce reuseste sa te tina nu de putine ori cu sufletul la gura. Insa orice RPG, la fel ca majoritatea jocurilor, se bazeaza pe o poveste ale carei ite odata descalcite nu prea mai atrag multa lume. Poate acesta este unul dintre motivele pentru care MMORPG-urile au atata priza la public. Un joc online, insa, presupune o taxa lunara. De aici se naste in mod logic intrebarea, cum as putea sa ma joc fara ca firul povestii sa se repete si fara sa platesc? Nu ar interesant sa iei de fiecare data parte la o aventura fara sa stii ce se va intampla? Exact aceasta intrebare si-au pus-o si cei de la Bioware si uite ca rezultatul a intrecut orice asteptare pentru ca acum avem la dispozitie Neverwinter Nights. Cei care s-au grabit sa-l numeasca o simpla clona 3D a lui Baldur’s Gate au facut o imensa greseala pentru ca nu au realizat potentialul pe care il ofera acest joc si au luat in calcul doar campania single-player care sincer va spun, si asta ar trebui sa va socheze, nu conteaza nici cat negru sub unghie in comparatie cu deliciul oferit online.

     Campania single-player este facuta de dragul de a da un exemplu, este doar un mic show care demonstreaza posibilitatile nemarginite ale acestui joc si credeti-ma pe cuvant, Neverwinter Nights a intrat deja in istoria genului. Doi factori importanti au contribuit la acest lucru si anume implementarea celei de-a treia generatii de reguli D&D care ofera o mult mai mare flexibilitate si adaptabilitate a personajului la mediul inconjurator, iar pe de alta parte curajul, nebunia, indrazneala de a distribui in pachetul oficial cel mai simplu si complet creator de nivele pe care l-am vazut vreodata si care impreuna cu clientul Dungeon Master permite efectiv creearea propriului joc, a propriilor aventuri si povesti, precum si includerea lor in reteaua de servere Neverwinter Nights astfel incat orice jucator va fi capabil sa ia parte la ele. Este pentru prima oara in istoria RPG-urilor cand un asemea lucru minunat prinde viata, indemnandu-i pe jucatori sa creeze exact ceea ce isi doresc si sa joace exact ceea ce isi doresc, dovedindu-se acum, cu adevarat, puternicul simt creator al lui Bioware. Tot ce au facut a fost sa deschida un drum si pentru asta succesul este garantat. Poate pasul urmator va fi ca fiecare dintre noi sa-si creeze propriul MMORPG insa sunt sigur ca vor mai trece destui ani pana cand vom vedea asa ceva. Sa ne intoarcem deci la oile noastre caci avem un drum destul de lung de petrecut impreuna.

     Campania single-player se bazeaza pe o poveste robusta care da nastere la principalele questuri ale jocului, dar care permite in acelasi timp efectuarea celor secundare. Intrepatrunderea dintre acestea este atat de bine pusa la punct incat nu trebuie sa alergi de la un capat la altul al hartii pentru a le duce la bun sfarsit ceea ce rezulta intr-o poveste palpitanta gustata cu o anumita doza de obsesivitate in a persevera pe firul ei. Asa cum spune si titlul, actiunea are in centrul sau orasul Neverwinter si eroii sai. Datorita unei boli necunoscute, denumita de localnici "The Wailing Death", cetatenii orasului se imputineaza pe zi ce trece astfel ca Lord Nasher, conducatorul urbei, declara stare de urgenta si inchide portile. In paralel, usile Academiei din Neverwinter se deschid mai larg ca niciodata pentru a-i primi pe cei ce doresc sa se alature luptatorilor din slujba acestuia. Unul dintre proaspetii aventurieri esti chiar tu, iar prima misiune consta in a gasi cele patru componente atat de necesare leacului ce va salva orasul. In cautarea ta esti ajutat de o serie de NPC-uri care te vor sfatui ce cale sa alegi sau iti vor indeplini anumite servicii cum ar fi vanzarea si cumpararea de obiecte sau vindecarea ta si, eventual, a insotitorului tau. Nu va voi dezvalui restul povestii pentru ca merita gustata de la un capat la altul si ar fi pacat sa va stric placerea.

     Pentru a porni insa la drum, primul lucu pe care orice jucator trebuie sa-l faca este sa-si construiasca un personaj. Se poate si alege unul gata facut, o optiune pentru cei mai nerabdatori dintre voi, insa e pacat sa nu ti-l personalizezi pentru ca altfel nu stii exact ce este el in stare sa faca, asa ca nu va recomand acest lucru. Constructia acestuia cuprinde o serie de elemente intalnite in multe RPG-uri asa incat nu este un lucru extrem de dificil. Peste primul pas este foarte usor de trecut pentru ca aici aveti de ales sexul personajului, masculin sau feminim. Pasul doi consta in alegerea rasei. Neverwinter Nights propune sapte rase: human, elf, dwarf, halfling, gnome, half-elf si half-orc. Nu va impacientati daca nu stiti ce avantaje va confera fiecare pentru ca un simplu click pe fiecare aduce in partea din dreapta a ecranului o descriere completa a acestora. Al treilea pas este portretul si trebuie sa va spun ca am fost impresionat de diversitatea acestora si de calitatea fiecaruia in parte ceea ce in mod ironic ingreuneaza alegerea. Odata trecut si acest hop putem trece la lucruri mai serioase pentru ca urmatoarea categorie este cea a claselor. Ele desemneaza meseria unui personaj sau arata ceea ce poate face el in general fara sa se intre prea mult in detalii. Aveti la dispozitie unsprezece clase care acopera cam toate preferintele oricarui jucator. Barbarul este acel luptator puternic care isi trage forta prin cultivarea furiei interioare si redirectionarea ei spre exterior. La polul opus se afla luptatorul (fighter) care printr-un intens antrenament in artele martiale este capabil sa lupte cu diferite arme inclusiv cele din clasa exotic (katana) dedicate exclusiv lui. A doua categorie este cea care le permite acestora sa folosesca fie energia interioara, fie puterea divina. In primul caz avem calugarul care este specializat in lupta fara arme si fara armura si care nu poate folosi vraji dar care directionandu-si energia interna (ki) savarseste actiuni si miscari de invidiat. Alaturi de el sta paladinul. Protejat fiind de puterea divina si folosind o tactica extrem de avansata el poate dobori tot ce ii sta in cale. Vrajile au si ele o importanta majora in Neverwinter Nights astfel incat era imposibil sa nu existe clase specializate pe acest tip de actiune. Cele patru sunt in ordine magul (wizard), vrajitorul (sorcerer), druidul si bardul. Primul se bazeaza pe studiul aprofundat al stiintelor magice si se poate specializa intr-o anumita scoala, pe cand vrajitorul manipuleaza energia prin talentul si imaginatia sa si reprezinta deasemenea una dintre cele doua clase care permit folosirea directa a vrajilor, fara pregatirea lor preliminara. Druidul nu se bazeaza pe zei, ci pe natura care este pentru el o sursa nesecata de putere magica. Cea de a doua clasa care permite folosirea directa a vrajilor este bardul. Acesta pare a fi folositor mai mult in campaniile multiplayer deoarece una dintre abilitatile sale speciale este Bard Music (muzica bardului) care confera un avant puternic aliatilor in lupta. Ultimele trei clase sunt ceva mai specializate. Clericul reprezinta elementul de legatura intre lumea divina si cea infernala fiind extrem de eficient contra tuturor inamicilor din clasa undead. Ranger-ul este o combinatie intre luptator si druid, avand cate putin din fiecare iar rogue-ul este specializat in lupta din umbra, folosirea capcanelor, inclusiv dezamorsarea lor, precum si atacul surpriza, de obicei pe la spate. Nu poate folosi vraji insa este capabil sa pacaleasca diferite obiecte pentru a le folosi proprietatile magice.

     O noutate la acest capitol este posibilitatea de multiclassing. Neverwinter Nights permite dezvoltarea personajului doar pana la nivelul 20. Ce te faci insa daca la nivelul 14, fighter fiind, vrei sa dobandesti cate ceva din indemanarea unui rogue? Nimic mai simplu. La trecerea dintre nivele alegi clasa rogue si atribui puncte skill-urilor din cadrul acestei clase. Poti continua inca doua, trei sau patru nivele pe acest drum dupa care te poti reintoarce la clasa fighter sau poti alege o a treia clasa. Pentru a nu crea un personaj pestrit, care sa aiba din toate cate putin si fara nici un folos producatorii au limitat multiclassing-ul la doar trei. Cu toate acestea va sfatuiesc ca aproape trei sferturi din numarul total de nivele sa il acordati clasei principale, iar un sfert celor doua secundare pentru ca altfel riscati sa va chinuiti degeaba si e pacat. In stransa legatura cu clasa avem alinierea (alignment), abilitatile simple (abilities), abilitatile speciale (special abilities), indemanarile (skills) si aptitudinile speciale (feats). Alinierea se refera la alegerea morala a personajului lucru care influenteaza reactia NPC-urilor, folosirea anumitor obiecte sau chiar soarta personajului deoarece anumite clase cer o anumita aliniere morala pentru a avansa de la un nivel la altul, in caz contrar evolutia personajului fiind oprita pana cand acesta revine la nivelul de aliniere cerut. In principiu avem Lawful, Chaotic si Neutral fiecare cu sub nivelele sale, insa nu trebuie sa va ingrijiti prea tare de asta pentru ca atat timp cat iti vezi de treaba si nu te abati de la drumul pe care ti l-ai propus nu sunt sanse sa calci in strachini. Alinierea poate fluctua insa in functie de conversatiile purtate cu diferite NPC-uri sau in functie de actiunile intreprinse astfel incat trebuie sa depui un pic de efort pentru a face alegerea corecta in cazul unei conversatii cu raspunsuri multiple.

     Fiecare clasa are abilitati simple (abilities) si speciale (special abilities). Cele simple sunt intalnite la orice personaj, pe cand cele speciale depind de o anumita clasa. Abilitatile sunt carcteristicile de baza ale fiecarui personaj, ele fiind, in ordine, Strength, Dexterity, Constitution, Wisdom, Intelligence si Charisma. Strength se refera la puterea fizica care poate fi apanajul barbarului, luptatorului, paladinului, ranger-ului sau calugarului pe cand Dexterity reflecta calitatea reflexelor precum si nivelul manuirii armelor din clasa ranged (arc, arbaleta). Constitution si Charisma influenteaza pe de-o parte viata (numarul de Hit Points) si stamina iar pe de alta parte personalitatea personajului, abilitatea de aconduce si deasemenea frumusetea fizica. Constitution este indicat celor care folosesc vrajile ca principal mod de aparare si atac deoarece acestia au nevoie de un numar mare de hit points. Pe de alta parte, majoritatea armurilor reduc cu un procent important reusita unei anumite vraji astfel incat ar fi indicat ca vrajitorul sau magul sa se fereasca de asemena obiecte ceea ce il face extrem de vulnerabil la atacul direct. Charisma este una dintre abilitatile obligatorii pentru bard si paladin acestia bazandu-se pe aspectul lor fizic sau puterea de a conduce insa orice clasa poate beneficia de ea deoarece ajuta la imbunatatirea skill-ului Persuasion pe care va trebui sa-l folosesti de mai multe ori de-a lungul jocului.. Ultimele doua sunt Wisdom si Intelligence. Intelepciunea este aici combinatia dintre intuitie si vointa, ea influentand indeosebi numarul si puterea vrajilor aplicate de catre cei din clasele cleric si druid, dar si paladinul, rangerul si calugarul au mare nevoie de ea. Inteligenta reprezinta puterea de a analiza informatiile noi, ea influentand de altfel puterea si numarul vrajilor invatate de mag (wizard). O ciudatenie ar fi faptul ca orice personaj cu inteligenta sub 9 nu poate vorbi corect, reactia din partea NPC-urilor fiind pe masura.

     Abilitatile speciale (special abilities) depind de fiecare clasa in parte. Ele sunt actiuni mai neobisnuite pe care personajul le poate intreprinde cu o anumita sansa de reusita. Singurul care nu beneficiaza de nici o abilitate speciala este luptatorul care in schimb dobandeste ca bonus o aptitudine speciala (feat) in plus la fiecare 2 nivele in comparatie cu ceilalti care nu pot castiga decat una pe nivel. La polul opus se afla calugarul cu nu mai putin de 14 abilitati speciale plus cate o aptitudine speciala in plus la nivelurile 1, 2 si 6. Poate parea interesanta aceasta clasa, insa avand in vedere faptul ca nu poate folosi vraji, arme si armuri rezistente era nevoie de o balansare a ei cu ajutorul acestor abilitati. Indemanarile (skills) sunt abilitatile practice ale personajului ele avand la baza abilitatile simple. Unele necesita antrenament, altele nu, unele pot fi invatate de orice clasa, altele nu, insa fiecare dintre ele are nevoie de o anumita abilitate simpla pentru a progresa. Un exemplu ar fi Disable Trap care are nevoie de cat mai multe puncte la inteligenta pentru ca personajul sa il poata folosi cu succes. Pentru a avansa intr-un anumit skill ai nevoie de puncte pe care le dobandesti la trecerea de la un nivel la altul. Skill-urile specifice clasei au nevoie de un singur punct pentru a putea trece la treapta urmatoare pe cand celelalte (cross-class skills) au nevoie de cate 2 astfel incat daca doriti sa progresati intr-unul din acestea va trebui sa ii atribuiti cate 2 puncte de fiecare data. Ultima categorie este cea a aptitudinilor speciale (feats). Acestea dau personajului o noua abilitate interioara sau exterioara, pasiva sau activa, care insa nu suporta progresie, fiind fixa. Ori ai acea aptitudine speciala si poti savarsi o anumita actiune, ori nu o ai si nu vei putea niciodata face acel lucru. Numarul lor este foarte mare iar de obicei ele se impart in combat si defensive feats care sunt pasive, active combat si magical feats sau class si racial feats.

     Configurarea abilitatilor si aptitudinilor speciale (skills/feats) poate avea loc automat prin alegerea unui pachet al carui titlu sugestiv si descriere sumara contribuie la formarea unei idei, intr-adevar vagi, in legatura cu posibilitatile personajului. Chiar daca aceasta optiune este foarte tentanta nu o recomand pentru cei mai perfectionisti dintre voi. De altfel, si la trecerea de la un nivel la altul avem aproape la fiecare pas al distribuirii punctelor cate un buton intitulat sugestiv "recommended", insa personal cred ca el poate sa faca mai mult rau decat bine asa ca ar trebui sa va abtineti si nu va spun asta pentru ca ar fi gresit sa il folositi, ci pentru ca ne-am invatat ca de fiecare data altcineva sau altceva sa se ocupe de problemele noastre ceea ce nu mi se pare corect. Cine nu e in stare sa-si asume responsabilitatea de a-si construi singur un personaj si de a avea control total asupra lui nu ar trebui nici macar sa joace vreun RPG. Ultimul pas consta in configurarea infatisarii fizice. Daca v-ati intrebat vreodata cum arata o elfa tanara si svelta acum aveti posibilitatea sa-i configurati tatuajul si sa o admirati in toata splendoarea sa.

     Odata inceput jocul va trebui sa treceti printr-un tutorial relativ lung dar benefic, insa perfect incadrat in povestea jocului. Interactiunea cu mediul este de tipul point ‘n click in urma caruia ori este savarsita o anumita actiune ori se deschide un meniu in forma de stea care cuprinde toate optiunile posibile. Pe langa acest meniu, cele mai importante elemente ale interfetei sunt quickbar-ul, health barul si compasul. Quickbar-ul iti da posibilitatea de a folosi cele 12 de sloturi care il compun pentru a avea acces imediat la diferite potiuni, arme, abilitati speciale sau vraji. In mod aditional, prin apasarea tastei shift sau ctrl mai poti avea acces la inca 24 de sloturi astfel incat poti avea un rand de vraji, unul de potiuni si unul pentru abilitatile speciale si eventual diferite arme cu care vrei sa te echipezi imediat daca este cazul. Health bar-ul este important deoarece in fuctie de culoarea lui iti dai seama daca esti otravit sau imbolnavit si astfel poti sa actionezi in consecinta cu o licoare anume. Compasul te salveaza de multe ori pentru ca nu de fiecare data poti explora nivelul cu harta deschisa. Interfata ocupa foarte mult spatiu, iar daca mai activezi si harta nu prea mai ramai cu mare lucru asa ca de fiecare data compasul iti spune exact in ce directie te indrepti. Inventarul numara nu mai putin de 6 stash-uri asa ca singurul impediment in a culege tot ce gasesti este greutatea tuturor obiectelor, deoarece fiecare personaj este capabil sa duca in spate o anumita cantitate bine definita care odata depasita il impiedica pe acesta sa alerge. Ceea ce impresioneaza la Neverwinter Nights este ca foarte multe obiecte pot fi examinate, obtinandu-se astfel toate informatiile disponibile. Acestea, la fel ca si creaturile, sunt inconjurate de o aura. Cele albastre sunt cele neidentificate. In functie de clasa poti folosi skill-ul Lore, vraja Identify sau in cel mai rau caz poti plati 100 GP (gold points) pentru acest serviciu. Cele albe sunt cele pe care le poti folosi deja pe cand cele rosii nu sunt pentru tine si deci nici nu ar trebui sa le cari peste tot. Pe de cealalta parte creaturile cu aura albastra nu sunt ostile, in schimb cele rosii te vor ataca imediat. Aliatul tau (caci poti lua cu tine numai unul singur) este inconjurat de o aura de culoare verde.

     Lupta are loc conform aceluiasi sistem point ‘n click atat, doar ca nu trebuie sa apesi de mii de ori pentru a savarsi cat mai multe actiuni, o data fiind de ajuns. Jocul poate fi oprit cu ajutorul tastei space, fie pentru a activa o anumita abilitate, fie pentru a folosi o anumita vraja sau potiune, actiuni care se inlantuie in action queue (colt stanga sus) si care odata repornit jocul sunt executate pe rand. In cazul in care esti prins cu garda jos sau, din contra, ai norocul sa surprinzi un adversar este posibila executarea automata a actiunii numita "attack of opportunity" in care unul profita de momentul de neatentie al celuilalt si trece la atac scazandu-i fara nici un effort o parte din viata (hit points). In cazul in care personajul moare, acesta are optiunea de a reapare in incinta templului insa cu un anumit sacrificiu concretizat in experienta si bani. Ceea ce este neplacut este ca de la inceput poti avea acces in anumite arii ale jocului in care creaturile sunt mult mai puternice decat tine, iar daca te incapatanezi sa te lupti cu ele vei cheltui o groaza de bani pe potiuni in timp ce experienta ta practic sta pe loc deoarece ea poate scadea pana la limita minima a nivelului, trecerea la un nivel inferior nefiind posibila. In cazul in care sunteti sub influenta unor vraji malefice sau daca doriti sa pregatiti anumite vraji aveti optiunea de odihna a personajului (resting). Orice vraja negativa dobandita in timpul luptei dispare insa asta cu pretul a 30 de secunde de pauza. In mod normal o ora din timpul Neverwinter Nights echivaleaza cu 2 minute reale, insa in timpul somnului cele 30 de secunde reale inseamna o zi.

     Un element foarte important il reprezinta pozitia camerei. Exista trei moduri si anume chase cam, top down si driving camera. In cadrul primului mod camera este centrata pe personaj si roteste singura nivelul din jurul acestuia astfel incat perspectiva jucatorului sa-l aiba mereu in centru. Top down este modul clasic in care camera se deplaseaza dupa erou dar acesta este independent de ea putand astfel coti la stanga sau la dreapta fara ca perspectiva jucatorului sa se schimbe. Aceste doua moduri permit zoom in sau zoom out ceea ce se dovedeste a fi extrem de folositor in cazul in care vrei sa fii mai atent la detalii sau vrei sa iei un anumit obiect de pe jos si care privit de sus este prea mic. Ultima optiune este driving camera, ea asemanandu-se cu perspectiva din shooterele 3rd person. Marele dezavantaj este ca de multe ori ai neaparat nevoie de harta, care iti mai ocupa si ea o anumita bucata din ecran, pentru a nu te rataci sau pentru a nu trece pe langa usi ceva mai bine ascunse in mediul inconjurator, astfel incat acest mod este oarecum inutilizabil. Per total insa, orice mod s-ar alege jocul isi arata adevarata splendoare grafica cu atat mai mult cu cat folositi o perspectiva cat mai apropiata de nivelul solului. Iarba necosita care se leagana in vant, sclipirile sabiei, umbrele perfect generate de mai multe felinare sau stralucirea apei fac din Neverwinter Nights un joc care merita a fi rulat macar pe un GeForce 3, intr-o rezolutie decenta si eventual cu 4X Antialiasing. Daca la toate acestea mai adaugati si o placa de sunet cu suport pentru EAX plus un set de 4 sau 5 boxe experienta este una dintre cele mai inaltatoare, raportul dintre cerere (sistemul necesar) si oferta (avantajele primite in schimb) fiind extrem de bine balansat. Pozitionarea 3D a sunetelor (voci sau sunete ambientale) este excelenta, o simpla rotatie a camerei in momentul conversatiei cu un NPC producand trecerea sunetului de la o boxa la alta intr-un mod atat de clar si precis incat numai pentru acest motiv sunt fortat sa-i acord un punctaj extrem la acest capitol. Cat priveste varietatea si calitatea muzicii, a vocilor si a sunetelor ambientale nu am ce sa-i reprosez, reiesind clar de aici ca producatorii acestui joc si-au dorit ca Neverwinter Nights sa confere jucatorilor o experienta audio greu de egalat.

     Recitind acest review cap coada am impresia ca am omis, cu buna stiinta anumite particularitati care ar fi meritat prezentate. Pe de alta parte sunt sigur ca am spus destule daca nu chiar prea multe si tare m-as mira daca ati reusit sa parcurgeti toate aceste paragrafe fara sa fi realizat cat timp a trecut de cand ati citi prima fraza. Pai si concluzia? Cu riscul de a ma repeta va spun ca Neverwinter Nights nu este o clona a lui Baldur’s Gate. Este cu totul alt joc, cu o cu totul alta tinta si care necesita o abordare cu totul diferita. Merita cumparat? Bineinteles ca da, dar numai in cazul in care aveti o conexiune destul de puternica la Internet care sa va dea posibilitatea sa creati o aventura sau sa luati parte la una noua, necunoscuta, singur sau impreuna cu altii deoarece campania single-player este o simpla introducere, un inceput al unor aventuri necunoscute inca. Poate ca sintagma "deschizator de drumuri" este prea pompoasa, dar Bioware cu siguranta o merita acum, alaturi de numele sau. Bioware este sigur primul pionier al industriei jocurilor din secolul XXI.