Cea mai frecventa cauza a declansarii pancreatitei acute o reprezinta consumul de alcool, mai ales în combinatie cu alimente care contin multe grasimi • Cele mai frecvente complicatii care apar în urma unei pancreatite acute sunt: necroza pancreatica (distrugerea glandei) aseptica (neinfectata) sau septica (cu suprainfectie bacteriana), prezenta în aproximativ 10% din cazuri • Infectia severa si starea septica sunt responsabile de majoritatea deceselor persoanelor care prezinta aceasta complicatie
Pancreatita acuta este o inflamatie severa a pancreasului, determinata de eliberarea enzimelor pancreatice activate din celulele acinare în tesuturile înconjuratoare. Rezultatul este o autodigestie a glandei, care se poate extinde si la organele din jur. Cea mai frecventa cauza o reprezinta consumul de alcool, mai ales în combinatie cu alimente care contin multe grasimi. De asemenea, poate fi determinata de un calcul migrat din vezicula biliara în calea biliara principala, pe care o obstrueaza.
Alte cauze mai rare sunt: hipercalcemia, hipertrigliceridemia, traumatismele abdominale profunde (sau interventiile chirurgicale pe abdomen), unele medicamente (sulfonamide, diuretice tiazide, azatioprina, metotrexat etc.), unele boli sistemice (vasculite), infectii virale (oreion) sau unele explorari invazive pe tubul digestiv (colangio-pancreatografia endoscopica retrograda).
Semnele clinice ale pancreatitei acute sunt: durerea epigastrica profunda, constanta, adesea iradiata posterior sau în ambele flancuri ("în bara"), intensa, însotita de greturi, varsaturi, anorexie. De regula, simptomele apar brusc, dupa o masa copioasa însotita de consum de alcool sau în timpul unor conditii dintre cele enumerate anterior.
Cazuri severe
În cazurile severe, apare ileusul paralitic - distensie abdominala si disparitia zgomotelor intestinale, consecutive opririi tranzitului intestinal. Pacientii pot prezenta febra, tahicardie, hipotensiune, iar tegumentele sunt reci si umede.
Cele mai frecvente complicatii care intervin în urma unei pancreatite acute sunt: necroza pancreatica (distrugerea glandei) aseptica (neinfectata) sau septica (cu suprainfectie bacteriana), care apare în aproximativ 10% din cazuri. Infectia severa si starea septica este responsabila de majoritatea deceselor persoanelor care au aceasta complicatie.
Pancreatita necrozanta este o forma severa de pancreatita acuta, identificata de regula prin tomografie computerizata cu substanta de contrast, iar tratamentul în aceste cazuri este obligatoriu chirurgical; abcesul pancreatic este un proces supurativ, caracterizat printr-o ascensiune febrila, leucocitoza, durere locala la palpare, care persista în continuarea unui episod acut. Dupa doua - trei saptamâni de evolutie, se poate palpa uneori o formatiune tumorala epigastrica, reprezentata de un pseudochist sau chist pancreatic; pseudochisturile pancreatice sunt depistate prin tomografie computerizata sau ecografie abdominala la câteva saptamâni de la debut. Acestea sunt colectii lichidiene cu un bogat continut enzimatic (enzime pancreatice).
Complicatiile pseudochisturilor includ infectia, hemoragia intrachistica, ruptura (care duce la aparitia ascitei pancreatice) si compresia unor structuri adiacente (cu durere sau tulburari de tranzit); insuficienta renala - este de cauza prerenala, din cauza hipovolemiei secundare sechestrarii lichidiene în spatiul din jurul pancreasului. Ea se corecteaza spontan, daca evolutia bolii pancreatice este favorabila.
Complicatii majore
Alte complicatii determinate de pancreatita acuta sunt: complicatiile metabolice (de exemplu, diabetul zaharat poate aparea dupa mai multe atacuri de pancreatita), hemoragiile gastrointestinale, afectarea respiratorie etc. Majoritatea cazurilor de pancreatita acuta sunt forme usoare, care cedeaza la tratament de sustinere în câteva zile. Masurile generale care se impun în pancreatita acuta constau în întreruperea aportului oral de alimente si lichide, repaus la pat si montarea unei sonde de aspiratie nasogastrica (daca sunt semne de ileus).
Tratamentul medicamentos consta în administrarea de solutii izotone (ser glucozat, fiziologic sau alte solutii de electroliti) în cantitate mare, analgezice, antisecretorii si antiemetice. Antibioticele cu spectru larg sunt necesare la pacientul cu febra sau alte semne de infectie.
Reluarea alimentatiei
Alimentatia pe cale orala nu va fi reluata pâna în momentul disparitiei durerii si reluarii zgomotelor intestinale, de regula la doua - trei zile de la debut. Se începe cu administrarea de lichide si semisolide usor digerabile, ulterior se trece treptat la o dieta normala, initial mai saraca în grasimi (care sunt slab digerate daca functia pancreatica este afectata). Cazurile severe, cu necroza pancreatica extinsa, suprainfectata, au indicatie chirurgicala. În aceste cazuri, se recomanda nutritia parenterala totala si interzicerea alimentarii orale cel putin 7-10 zile postoperator, cu reluarea treptata a alimentatiei normale.
Adauga comentariul tau