2014 – anul frământărilor guvernamentale

Formula guvernamentală a suferit modificări semnificative în 2014, Victor Ponta schimbând, în mai multe rânduri, garnitura de miniştri * guvernele conduse de Victor Ponta au reuşit păstrarea sprijinului unei majorităţi parlamentare consistente * executivul s-a confruntat din partea opoziţiei parlamentare cu două moţiuni de cenzură şi nouă moţiuni simple, toate respinse 

2014 a început cu un Guvern USL din care au făcut parte PSD-PNL-PC-UNPR. În februarie, PNL părăseşte guvernarea şi este rapid înlocuit cu UDMR. Reprezentanţii Uniunii primesc o poziţie de vicepremier şi ministerele Culturii şi Mediului. În postul de vicepremier şi ministru al Culturii este desemnat Kelemen Hunor. La Mediu vine Attila Korodi. În structura noului Guvern, votat de Parlament, există patru funcţii de vicepremier: Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Gabriel Oprea şi Kelemen Hunor.
Noul Cabinet este alcătuit din: Liviu Dragnea, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale, Gabriel Oprea, vicepremier, ministrul Afacerilor Interne, Daniel Constantin, vicepremier, ministrul Agriculturii, Kelemen Hunor, vicepremier, ministrul Culturii, Robert Cazanciuc, ministru al Justiţiei, Titus Corlăţean, ministru al Afacerilor Externe, Mircea Duşa, ministru al Apărării Naţionale, Rovana Plumb, ministru al Muncii şi Familiei, Attila Korodi, ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice, Nicolae Bănicioiu, ministru al Sănătăţii, Gabriela Szabo, ministru al Tineretului şi Sportului, Remus Pricopie, ministru al Educaţiei Naţionale, Constantin Niţă, ministru al Economiei, Eugen Teodorovici, ministru al Fondurilor Europene, Ioana Petrescu, ministru al Finanţelor Publice, Alexandru Răzvan Cotovelea, ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Şova, ministru al Transporturilor, Liviu Voinea, ministru delegat pentru Buget, Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru Învăţământul Superior, Florin Jianu, ministru delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, Eugen Nicolicea, ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Răzvan Nicolescu, ministru delegat pentru Energie, Doina Pană, ministru delegat pentru Apă şi Păduri, Aurelia Cristea, ministru delegat pentru Dialog Social, Bogdan Stanoevici, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni.
În iunie are loc prima schimbare în Executiv: Dan Şova demisionează din funcţia de ministru al Transporturilor, pe motiv că doreşte să se implice mai mult în activitatea de partid. El este înlocuit de Ioan Rus.
În august, Darius Vâlcov este numit ministru delegat pentru Buget în locul lui Liviu Voinea, plecat la BNR. Asta după ce o altă propunere de ministru la Buget - Claudiu Manda - este respinsă de preşedintele Traian Băsescu.
Tot în august, Kelemen Hunor demisionează şi el din poziţia de vicepremier şi ministru al Culturii, iar numirea unui înlocuitor se amână, mai ales că Traian Băsescu o respinge pe Rozalia Biro, propunerea UDMR pentru acest minister. Abia în octombrie, premierul Victor Ponta preia interimatul la minister.
Pe 10 noiembrie, în contextul deficienţelor în organizarea primului tur al alegerilor prezidenţiale în străinătate, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, demisionează din funcţie. În aceeaşi zi, Ponta îl propune ministru de Externe pe Teodor Meleşcanu. Acesta demisionează după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 16 noiembrie.
Premierul îl desemnează în locul său pe ambasadorul României la UE Mihnea Motoc. Preşedintele Traian Băsescu atrage însă atenţia că Motoc trebuie mai întâi să fie revocat din funcţia de ambasador pentru a nu exista o situaţie de incompatibilitate.
În cele din urmă, Ponta face o nouă propunere la MAE, pe Bogdan Aurescu. Acesta este învestit ministru odată cu vicepremierul din partea UDMR şi ministrul Culturii Hegedus Csilla.
La o săptămână după alegerile prezidenţiale, UDMR decide să părăsească guvernarea, aşa că premierul este obligat să se prezinte din nou în faţa Parlamentului cu un nou Guvern - Ponta IV - în care este cooptat şi Partidul Liberal Reformator al lui Călin Popescu-Tăriceanu.
Guvernul restructurat în decembrie are un singur post de vicepremier ocupat de Gabriel Oprea. Îşi pierd aşadar portofoliile de vicepremieri Liviu Dragnea şi Daniel Constantin.
Guvernul Ponta IV are în componenţa sa următorii miniştri: Liviu Dragnea (Dezvoltare Regională), Gabriel Oprea (Interne), Daniel Constantin (Agricultură), Rovana Plumb (Muncă), Nicolae Bănicioiu (Sănătate), Mihai Tudose (Economie), Darius Vâlcov (Finanţe), Robert Cazanciuc (Justiţie), Eugen Teodorovici (Fonduri Europene), Ioan Rus (Transporturi), Ionuţ Vulpescu (Cultură), Bogdan Aurescu (Externe), Mircea Duşa (Apărare), Gabriela Szabo (Sport şi Tineret), Sorin Grindeanu (Comunicaţii), Angel Tîlvăr (Diaspora), Eugen Nicolicea (Relaţia cu Parlamentul), Sorin Cîmpeanu (Educaţie), Andrei Gerea (Energie şi IMM), Graţiela Gavrilescu (Mediu), Liviu Pop (ministru delegat pentru Dialog Social).
Relaţia Guvern - Parlament
În 2014 Guvernul condus de Victor Ponta (Ponta III) a reuşit păstrarea sprijinului unei majorităţi parlamentare consistente. Executivul s-a confruntat, totodată, din partea opoziţiei parlamentare cu două moţiuni de cenzură şi nouă moţiuni simple, toate respinse. Premierul a participat, totodată, la solicitarea deputaţilor opoziţiei, la dezbateri pe teme economice sau privind votul din diaspora. La momentul premergător acordării votului de încredere pentru Guvernul Ponta IV, şeful Executivului a prezentat în plenul reunit al celor două Camere ale Legislativului un pachet de proiecte aferente perioadei 2015 - 2016.
Moţiuni de cenzură
La 13 mai, liberalii au depus moţiunea de cenzură intitulată „Opriţi Guvernul Ponta 3 - Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii”, semnată de 225 de parlamentari. Pe 27 mai, moţiunea de cenzură a fost respinsă de plenul Parlamentului, cu 176 voturi pentru şi 19 împotrivă. Au fost prezenţi 326 de deputaţi şi senatori, dintre care au votat 196. Un vot a fost anulat.
La 12 septembrie, Alianţa Creştin Liberală (PNL-PDL) a depus moţiunea de cenzură „Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD!”, liberalii şi democrat-liberalii, în număr de 171, acuzând în text faptul că în ultimele luni în România „asaltul asupra democraţiei şi asupra statului de drept a atins cote alarmante”, artizanul acestor „acţiuni destabilizatoare” fiind Guvernul condus de Victor Ponta. Moţiunea de cenzură a vizat OUG 45/2014 privind modificarea şi completarea Legii pentru alegerea preşedintelui României şi OUG 55/2014 privind migraţia aleşilor locali. La 22 septembrie, moţiunea de cenzură a fost respinsă de plenul Parlamentului cu 154 voturi pentru, 12 împotrivă şi două anulate.
Angajarea răspunderii
Guvernul Ponta III şi-a angajat în luna martie răspunderea în plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru programul de acţiuni pe următorii doi ani şi jumătate. Premierul Victor Ponta a precizat în faţa parlamentarilor că noul Guvern va respecta principiile care au stat la baza bugetului votat în decembrie 2013. „Cota unică de 16% rămâne în vigoare, iar ca priorităţi - reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi scutirea de impozit a profitului reinvestit”, a declarat Ponta.
Ponta a solicitat în luna decembrie senatorilor şi deputaţilor, înainte de acordarea votului de încredere pentru Guvernul Ponta IV, să identifice în continuare căi de îmbunătăţire a colaborării între Guvern şi Parlament, apreciind că o mai bună prezenţă în Legislativ este necesară, nu doar la invitaţii sau la moţiunile de cenzură - „armele” constituţionale ale opoziţiei.
Prim-ministrul a ţinut să precizeze că Guvernul cere sprijin Parlamentului şi pentru continuarea eforturilor privind o capacitate crescută de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune. Nu în ultimul rând, premierul a avertizat parlamentarii că anul 2015 va aduce cu sine „o reformă radicală a sistemului politic”.
Plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului a validat pe 16 decembrie noua formulă guvernamentală propusă de premierul Victor Ponta cu 377 de voturi pentru şi 134 împotrivă.