„Asistăm la o schimbare de o magnitudine considerabilă, în acord cu tendinţele europene”

 

* Alexandru Muraru, doctor în ştiinţe politice, este de părere că anul viitor va fi unul surprinzător, poate cel mai surprinzător după anii 1996, 2004, când coaliţii de dreapta au câştigat alegerile: „Acum va fi o majoritate confortabilă!”

Reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente (AEP) au anunţat că alegerile prezidenţiale urmează să se desfăşoare pe 10 noiembrie, primul tur de scrutin, şi cel de-al doilea tur pe 24 noiembrie, iar campania electorală va debuta pe 10 octombrie.

Potrivit articolului 81 din Constituţia României, „nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate”, astfel că preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, este eligibil pentru realegere şi deja şi-a anunţat candidatura.

Reprezentanţii USR îşi vor desemna sâmbătă, 13 iulie, candidatul pentru alegerile prezidenţiale. În competiţia internă au intrat patru reprezentanţi, printre care şi preşedintele formaţiunii, Dan Barna.

PSD trebuie să decidă până pe 11 august pe cine trimite în cursa prezidenţială, însă analiştii politici susţin că indiferent pe cine vor nominaliza, nu va exista o problemă pentru preşedintele Iohannis, întrucât PSD nu are ce candidat să-i opună.

Mai mult de atât, nu este exclus, dacă PSD va continua să înregistreze o scădere de popularitate, să nu aibă prezidenţiabilul în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, caz în care românii ar putea să vadă o luptă între Dacian Cioloş, liderul PLUS, şi Klaus Iohannis, sau chiar între Dan Barna, liderul USR, şi Klaus Iohannis.

„Dacă Tăriceanu nu va ajunge în turul II, ALDE se va dizolva”

Un prim puls al electoratului a fost luat deja, iar potrivit ultimului sondaj IMAS, liberalii ar obţine la alegerile parlamentare un scor similar cu cel de la europarlamentarele din 26 mai, în timp ce PSD ar cădea sub 20%, iar USR ar obţine 17,6%. Conform sondajului de săptămâna trecută, cele trei partide sunt urmate de Pro România, cu aproape zece procente. Deşi nu a trecut pragul la alegerile din luna mai, ALDE ar obţine un scor surprinzător, de 8,5%. PLUS ar fi votat de 7,6%, dar împreună cu USR s-ar clasa pe locul doi în preferinţele electoratului. UDMR şi PMP nu ar trece pragul electoral, fiind creditate cu 2,5%, respectiv 3,7% din voturi.
Referindu-se la reculul înregistrat de PMP, Alexandru Muraru, doctor în ştiinţe politice, consideră că este legat de plecarea liderului acestui partid în Parlamentul European, electoratul PMP „stingându-se” de la an la an, PMP fiind, ca şi ALDE, partid de tip leader. „Cred că PMP nu mai are resurse şi energie pentru a intra în Parlament în 2020. În ceea ce priveşte ALDE, să ne amintim că nimic, niciun sondaj nu dădea, înainte de 26 mai, ALDE la sub 5%. Şi totuşi, unda de şoc a fost enormă - ALDE a luat 4%. Ei au decontat mult din ceea ce a făcut PSD. La prezidenţiale, dacă Tăriceanu va fi candidatul comun PSD-ALDE-PRO România şi chiar dacă va pierde, va menţine cumva teoria liderului puternic. Dacă însă Tăriceanu nu va ajunge în turul II, ALDE se va dizolva până la parlamentare, mai ales că mulţi aleşi vor migra la PNL înainte de locale”, este de părere Alexandru Muraru.

„Electoratul nu „s-a răcorit” la votul de pe 26 mai”

În ceea ce priveşte PSD, politologul spune că partidul se află într-o situaţie critică, fără precedent în istoria PSD, nici măcar la momentul pierderii prezidenţialelor din 1996, 2004, 2009, 2014. „Şi asta pentru că structura partidului este avariată de o întreagă sumă de factori care fac imposibilă regruparea sa în cinci luni de zile. Discursul anti-european, permanenta luptă cu justiţia, măsurile haotice, dărâmarea a două guverne, slaba mobilizare a baronilor locali, luptele dintre clanurile şi găştile din PSD, lipsa unei strategii de resurse umane, blocarea tinerilor din partid şi promovările pe criterii de obedienţă şi clan, dar şi altele, toate acestea fac astăzi din PSD un partid în cădere liberă”, a explicat Alexandru Muraru.

Astfel, în opinia sa, sondajul arată că niciun congres sau nici măcar plecarea lui Dragnea nu rezolvă situaţia critică în care se află formaţiunea politică. „E nevoie de o schimbare radicală, pe care PSD nu o poate face din moment ce acest partid aşa este construit; astfel a acţionat 30 de ani... PSD va continua să cadă în sondaje pentru că în afara unei guvernări dezastruoase care are în spate cleptomania acestui partid şi obsesia de a avea control asupra resurselor şi a tuturor poziţiilor de forţă, politice sau ne-politice, nu se află nimic”, a afirmat Muraru.
Acesta mai subliniază şi faptul că electoratul nu „s-a răcorit” la votul de pe 26 mai, existând o tendinţă de a schimba paradigma politică cu totul, fiind de părere că nu Dragnea a fost liantul unui vot negativ. Politologul ieşean spune că asistăm la o schimbare de o magnitudine considerabilă, în acord cu tendinţele europene. „În plan regional, schimbările nu se vor opri. Moldova este şi o consecinţă a ceea ce s-a întâmplat în România la 26 mai. Românii au înţeles că doar o participare masivă va putea disloca PSD de la controlul underground al reţelelor de influenţă şi corupţia, care au blocat pentru mulţi ani dezvoltarea României. Văd un PSD la aproape jumătate din scorul PNL în 2020, asta dacă nu se va merge pe blocuri electorale. Nu este surprinzător ceea ce spun. Vă rog să vă amintiţi că PNL era dat acum două luni în trei sondaje din patru pe locul 1 înainte de alegerile europene şi nu credeau mulţi acest lucru. Anul viitor va fi surprinzător, poate cel mai surprinzător după anii 1996, 2004, când coaliţii de dreapta au câştigat alegerile. Acum va fi o majoritate confortabilă”, apreciază Alexandru Muraru. Florentina SANDU

 

***

Potrivit analizei realizate de AEP, totalul fondurilor bugetare aprobate pentru desfăşurarea celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale din 2014 a fost de 193.900.000 lei (43.929.405 euro), din care s-au cheltuit 173.472.000 lei (39.301.298 euro). Sumele neutilizate, reprezentând 20.428.000 lei (4.628.107 euro), au fost restituite în vederea reîntregirii Fondului de rezervă la dispoziţia Guvernului.

Astfel, din calculele efectuate de AEP rezultă că pentru fiecare alegător înscris în listele electorale permanente suma medie cheltuită a fost de 9,48 lei (2,14 euro), iar pentru fiecare alegător care s-a prezentat la vot costul mediu s-a ridicat la 16,36 lei (3,66 euro).