Analistul Iulian Chifu prevede o perioadă de instabilitate în Republica Moldova: „Cea mai mare probabilitate este a unor alegeri anticipate, după 3 luni”

* „Poporul are întotdeauna dreptate. Nu uitaţi că avem cea mai slabă prezenţă la vot, undeva sub 50 la sută, nu uitaţi că vorbim despre un pat, de fapt, ca la şah, pe termen mediu. Avem 3 componente care se pot bloca reciproc cu formaţiunea ACUM, care a anunţat că nu va face alianţă nici cu PDM, nici cu PSRM”, a declarat, pentru Evenimentul Regional al Moldovei, Iulian Chifu, analist de politică externă, fost consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), formaţiunea preşedintelui prorus Igor Dodon, a obţinut aproape o treime din mandatele de deputat în circumscripţia naţională (31,32% din voturi), în urma alegerilor parlamentare desfăşurate duminică. PSRM este urmat de Blocul Electoral ACUM (Platforma DA şi PAS) cu 26,41%, în timp ce pe locul al treilea se situează Partidul Democrat, al controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc, cu 23,86%, potrivit datelor prezentate ieri de Comisia Electorală Centrală, după procesarea a 99% din procesele verbale.

Scorul electoral al celorlalţi 11 concurenţi electorali este sub pragul de accedere în Parlament de 6%. Astfel, Partidul Comuniştilor obţine 3,78%, Partidul Politic Partidul Nostru – 2,9%, iar Partidul Liberal, obţine 1,24% din sufragii. Celelalte formaţiuni au acumulat sub 1%. Prezenţa la urne în cele 2018 secţii de votare de pe teritoriul Republicii Moldova a fost, la sfârşitul procesului electoral, de 49,08%, mai scăzută faţă de scrutinul legislativ din 2014 (55,86%).

Pentru prima dată în Republica Moldova, cei 101 deputaţi sunt aleşi în baza sistemului electoral mixt, o combinaţie între sistemul reprezentării proporţionale şi cel majoritar, ceea ce presupune că 50 de deputaţi sunt aleşi într-o circumscripţie electorală naţională în baza listelor de candidaţi, şi 51 de deputaţi în circumscripţii uninominale, din rândul candidaţilor independenţi sau a celor desemnaţi de către partidele politice. În circumscripţia electorală naţională şi-au depus liste de candidat 15 formaţiuni politice, în timp ce în circumscripţiile electorale uninominale au fost înregistraţi 321 de concurenţi electorali.

Liderii Blocului Electoral ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, spun însă că aceste alegeri s-au desfăşurat cu „încălcări grave şi ar trebui să fie invalidate”, aceştia anunţând că vor avea loc proteste.

Potrivit analistului de politică externă Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă, orice tip de reclamaţie în raport cu calitatea alegerilor trebuie probată, existând în acest sens instrumente directe. „Cred că din punctul acesta de vedere vom vedea cum se aşază lucrurile odată cu rapoartele observatorilor OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi ODIHR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului), respectiv a celor din Parlamentul European (PE). Aceste rapoarte analizează minuţios modul în care s-au desfăşurat alegerile, şi ne putem pune problema din punctul de vedere al contestaţiilor depuse la Comisiile Electorale Centrale (CEC). Din ceea ce ştiu eu, în afara declaraţiilor publice nu am auzit că ar exista un dosar depus care să conteste, cu probe, fraudarea alegerilor în sensul în care este anunţată de către Blocul ACUM”, a precizat Iulian Chifu.

Blocul Electoral ACUM (Platforma DA şi PAS) a obţinut un procent de 26,06%

În ceea ce priveşte rezultatul obţinut la alegeri de Blocul ACUM, Chifu apreciază prestaţia drept una „mult mai bună” decât a fost prevăzută. „Este foarte bine că au reuşit să câştige Chişinăul, este foarte bine că au reuşit să obţină un vot important în votul direct, proporţional. S-a văzut lipsa capacităţii administrative şi a resurselor pentru competiţia uninominală pe teritoriu, pe circumscripţii. O prestaţie foarte bună, care arată o creştere şi, în condiţiile în care va exista o coerenţă, o maturizare şi o aşezare a Blocului, coeziunea făcută şi sublimarea în această grupare a tuturor partidelor, din acel moment putem vorbi despre o forţă politică în creştere, care are perspective”, a punctat analistul politic.

„Urmează o perioadă de instabilitate”

La scrutinul legislativ din Republica Moldova au participat 1,45 milioane de alegători din totalul celor 2,81 milioane de alegători înscrişi în listele electorale. CEC a precizat că cei mai implicaţi în procesul electoral au rămas vârstnicii, în timp ce tinerii de până la 25 de ani reprezintă cea mai pasivă categorie de alegători. „Poporul are întotdeauna dreptate. Nu uitaţi că avem cea mai slabă prezenţă la vot, undeva sub 50 la sută, nu uitaţi că vorbim despre un pat, de fapt, ca la şah, pe termen mediu. Avem 3 componente care se pot bloca reciproc cu formaţiunea ACUM, care a anunţat că nu va face alianţă nici cu PDM, nici cu PSRM. În momentul de faţă, văd o perioadă de instabilitate şi cea mai mare probabilitate este a unor alegeri anticipate, după 3 luni. Între timp, preşedintele Dodon poate alege să ofere primul mandat unui candidat socialist, iar la al doilea mandat este liber să aleagă şi o altă variantă, pentru a constitui o majoritate. Nu este obligat de nicio prevedere constituţională să ofere unui alt lider al partidului sau candidat oferit de oricare dintre celelalte două partide mari. Din punctul acesta de vedere spuneam că este un pat şi că urmează o perioadă extrem de complicată, în care vom vedea care sunt perspectivele şi, mai ales, care dintre partidele politice va câştiga din această amânare şi instabilitate”, a mai spus Chifu.

Cum a votat diaspora

Conform liderului Blocului ACUM, Maia Sandu, obstrucţionarea votului în diasporă a fost principala cauză a prezenţei scăzute la urne (ieri, până la închiderea secţiilor de votare, procentul era de 2,47 la sută). „Am văzut oameni care au fost întorşi de la secţiile de votare, pentru că nu au fost lăsaţi să voteze cu paşapoartele expirate, pentru că nu au fost informaţi din timp că nu se va permite votul cu paşapoartele expirate. Mai mult decât atât, CEC nu a permis să se înregistreze contestaţii din partea celor care nu au putut să voteze, spunând că aceste contestaţii pot fi depuse doar la Chişinău”, a declarat Maia Sandu.

Din perspectiva fostului consilier prezidenţial, Iulian Chifu, implicarea diasporei în viaţa cetăţii din ţara de origine are limitele sale naturale.

„Unii ar putea spune, cu bun temei, că de fapt este vorba despre o debalansare sau inegalitate în ceea ce priveşte numărul de secţii de votare şi reprezentare. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că deja diaspora devine permanentă după ce a stat 10-15 ani în acele state şi a dobândit cetăţenia locală. Aceştia se detaşează din ce în ce mai mult, îşi aduc copiii, părinţii în locurile în care trăiesc şi, astfel, devine o diasporă permanentă, cu legături din ce în ce mai slabe cu statul de unde provin, implicându-se din ce în ce mai puţin în evoluţiile de acolo. Este un fenomen natural după acei ani de stabilire peste hotare”, a declarat Iulian Chifu. Florentina SANDU