CAB nu a picat pe `fenta` apărării lui Oprescu privind mitele încasate - Flagrantul delict i-a fost fatal fostului edil

 Curtea de Apel București motivează detaliat faptele lui Sorin Oprescu pentru care a constatat că se impune dublarea pedepsei primită inițial de către acesta la Tribunalul București. În motivarea sa instanța prezintă defalcat infracțiunile, probele reținute pentru dovedirea fiecăreia în parte și motivele pentru care pedeapsa finală în cazul unora dintre acestea a trebuit sporită în faza apelului. 

 

Astfel în legătură cu acuzațiile de luare de mită drept comision la lucrări acordate CAB motivează pe larg de ce faptele sunt grave și probele avute în vedere.

Din start instanța arată că flagrantul delict este proba esențială pentru care cel puțin o faptă de luare de mită este dovedită dincolo de absolut orice dubiu, dar arată că luările de mită erau preexistente acestuia.

„În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, în sarcina apelantului-intimat- inculpat Oprescu Sorin-Mircea, constată că au fost administrate probe clare de vinovăție.

Astfel, în contextul în care martorii-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian- Alin, pe urmă inculpatul Popa Bogdan-Cornel au arătat că inculpatul Oprescu Sorin-Mircea primea mită din contractele pentru lucrări publice încheiate de Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia și de Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, două dintre instituțiile publice subordonate Primăriei Municipiului București, care s-au aflat, succesiv, sub directoratul general al inculpatului Popa Bogdan- Cornel, martorul-denunțător Gogonea Teodor a pus la dispoziția organelor de urmărire penală suma de 60.000 euro, compusă din bancnote ale căror serii au fost consemnate în procesul- verbal din data de 28.VIII.2015, întocmit de Direcția Națională Anticorupție.

Ulterior, din această sumă, a fost pusă la dispoziția inculpatului Popa Bogdan-Cornel, pentru a fi înmânată inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, suma de 25.000 euro, compusă dintr-un număr de 3 bancnote, fiecare în cupiură de 100 euro, și un număr de 494 bancnote, fiecare în cupiură de 50 euro, ale căror serii au fost consemnate în procesul-verbal din data de 5.IX.2015, întocmit de Direcția Națională Anticorupție, cu planșe fotografice înfățișând bancnotele componente, precum și cu procesele- verbale din datele de 22.IX.2015  și de 8.X.2015, ambele de îndreptare eroare materială privind seriile a două dintre bancnote”, scrie instanța de apel în motivarea condamnării definitive.

Flagrantul delict - imagine de ansamblu

„În continuare, după cum se menționează în procesul-verbal din data de 5.IX.2015, întocmit de Direcția Națională Anticorupție, pe data de 5.IX.2015, la ora 21,06, inculpatul a fost oprit în traficul rutier, în timp ce conducea autoturismul marca „Audi” A8, cu număr de înmatriculare B-777-WNA, pe Șoseaua Unirii din comuna Corbeanca, județul Ilfov, iar, conform procesului-verbal de flagrant din data de 5.IX.2015, întocmit de procuror, cu planșe fotografice, inculpatul a înmânat organelor judiciare suma de 5.000 euro, legată cu elastic, aflată în buzunarul exterior drept al sacoului, din interiorul autoturismul marca „Audi” A8, cu număr de înmatriculare B-777-WNA, compusă dintr-un număr de 3 bancnote în sumă de câte 100 euro și un număr de 94 de bancnote de câte 50 de euro, ale căror serii au fost consemnate în procesul-verbal din data de 6.IX.2015, întocmit de procuror.

Constată că seriile celor 3 bancnote în cupiură de 100 euro, precum și seriile numărului de 94 de bancnotele de 50 euro găsite în autoturismul inculpatului, în total suma de 5.000 euro, corespund cu seriile bancnotelor din prima parte a sumei de 25.000 euro, astfel cum au fost înseriate, pusă la dispoziție de martorul-denunțător Gogonea Teodor și pe care inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-o remisese inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, pe data de 5.IX.2015, în jurul orei 19,20, la casa sa din comuna Ciolpani, județul Ilfov, în modalitatea obișnuită, adică prin plasarea plicului cu mită în spatele pernelor ornamentale ale uneia dintre canapelele din sufrageria imobilului.

Mai departe, conform procesului-verbal din data de 5.IX.2015, întocmit de procuror, la ora 22,30 organele judiciare au procedat la sigilarea căilor de acces în curtea imobilului din satul Ciolpani, comuna Ciolpani, județul Ilfov, aparținând inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, apoi, pe data de 6.IX.2015, s-a procedat la efectuarea percheziției domiciliare în locuința respectivă, unde inculpatul a predat sumele de 31.350 lei și de 18.000 euro, compusă dintr-un număr de 90 bancnote, în cupiură de 100 euro, și un număr de 180 bancnote în cupiură de 50 euro, cu privire la care a declarat că provin din economiile sale, pe perioada a 3-4 ani, în dormitorul de la etaj, folosit de tatăl inculpatului, până la decesul acestuia din data de 4.XI.2010, într-un sac din pânză, au fost găsite sumele de 31.050 lei și de 40.000 lei, cu privire la care inculpatul a declarat că au fost economisite de tatăl său, timp de aproximativ 10 ani, pe holul de la etaj a fost găsită o sacoșă din hârtie, de tip cadou, în care se afla un plic, de culoare maron, despre care inculpatul a declarat că nu-și mai amintește, constatându-se că plicul era gol, apoi, pe masa din sufrageria de la parter a fost găsit, într-un pahar din cristal, un mănunchi cu 10 chei, cu privire la care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a arătat că este posibil să fi fost uitat, cu o seară înainte, de inculpatul Popa Bogdan-Cornel și, de asemenea, cu privire la care martorul Petrache Gina a arătat că l-a găsit pe polița din bucătăria de la parter, iar, în sufragerie, într-un sertar al unei servante, a fost găsită suma de 500 euro, în bancnote de câte 100 euro, după cum se consemnează în procesul-verbal de percheziție imobiliară din data de 6.IX.2015, întocmit de procuror , cu planșe fotografice.

Pe urmă, potrivit procesului-verbal din data de 18.IX.2015, întocmit de procuror, au fost numărate și consemnate seriile bancnotelor componente ale sumelor de bani găsite și ridicate de la casa inculpatului Oprescu Sorin- Mircea, din satul Ciolpani, comuna Ciolpani, județul Ilfov.

În total, au fost ridicate sumele de 18.500 euro și de 102.400 lei. Constată că seriile celor 180 de bancnote componente ale sumei de 9.000 euro, în cupiură de 50 euro, predată de inculpat, cu privire la care a declarat că provine din economiile sale, pe durata de aproximativ 3-4 ani, corespund cu seriile bancnotelor din suma de 25.000 euro pe care i-a remis-o inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cu titlu de mită”, se arată în motivare.

Fidelitatea menajerei

„A fost audiat martorul Petrache Gina, care a fost prezent la realizarea percheziției domiciliare și care a declarat, cu greu, la întrebările procurorului, pe data de 13.X.2015, că, de aproximativ 18 ani, este menajera inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, în imobilul din comuna Ciolpani, Județul Ilfov, unde a avut grijă de tatăl inculpatului, în ultimii săi 5 ani din viață, precizând că acesta își ținea banii din pensie într-un seif pentru arme, din camera sa de la etaj, că în anul respectiv, adică 2015, în urmă cu vreo 3-4 luni, inculpatul Stanca Cristian a venit, de vreo două ori, însoțit de un bărbat gras, întâlnire la care a mai participat inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, că a mai venit la imobil, de vreo două ori, martorul Pavăl Dan, ultima dată, probabil, ca să aducă cozonaci dietetici pentru inculpat, că inculpatul Stanca Cristian a început să vină mai des la casa inculpatului Oprescu Sorin-Mircea abia după ce nu i-a mai fost șofer, respectiv începând de 2 ani și ceva.

Prin raportul de constatare criminalistică nr.456.687/28.X.2015, întocmit de Serviciul Criminalistic, s-a stabilit că negarea martorului la întrebările relevante privind observarea unor pungi aduse de inculpații Popa Bogdan-Costel, adică „Grasu’”, și Stanca Cristian, la întâlnirile cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, în casa acestuia din comuna Ciolpani, județul Ilfov, au provocat modificări specifice comportamentului simulat.

În fața instanței de fond, la termenul de judecată din data de 22.XI.2017, a dat o declarație lipsită de relevanță probatorie, iar, prin adresa din data de 5.XII.2017, din Dosarul nr.952/P/2015, Direcția Națională Anticorupție a comunicat faptul că, pe data de 25.IV.2016, s-a dispus începerea urmăririi penale față de suspectul Petrache Gina, pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Ulterior, la termenul de judecată din data de 25.IV.2018, s-a încercat, din nou, audierea acestui martor, însă insistența nu a avut nici un efect, în raport cu gradul ridicat de fidelitate al martorului față de inculpatul Oprescu Sorin- Mircea”, mai scriu magistrații CAB în motivare.

Lua mită dinainte de flagrantul delict

„Apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea a invocat, în apel, împrejurarea că probele privind infracțiunea de luare de mită au fost obținute prin provocarea realizată de către organele de urmărire penală, susținere care are un caracter fals. Potrivit art.101, alin.3, Cod de procedură penală, este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acționează pentru acestea să provoace o persoană să săvârșească ori să continue săvârșirea unei fapte penale, în scopul obținerii unei probe.

Curtea constată că activitatea infracțională a inculpatului era preexistentă momentului înregistrării denunțurilor, astfel că procurorul nu a făcut altceva decât să lase ca activitatea infracțională să se desfășoare, în continuare, dar cu privire la care a cules toate probele necesare dovedirii faptelor penale comise de inculpat, în mod obișnuit.

Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului definește provocarea ca fiind situația în care agenții implicați, membri ai forțelor de ordine sau persoane care intervin, la cererea acestora, nu se limitează la a examina, într-un mod strict pasiv, activitatea infracțională, ci exercită asupra persoanei cercetate sau urmărite penal o influență de natură să o instige să comită o infracțiune pe care, altfel, nu ar fi comis-o (Hotărârea Marii Camere în cauza Ramanauskas împotriva Lituaniei, pct.55). Pentru a stabili dacă cercetarea sau urmărirea penală a fost „pur pasivă”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului examinează motivele care au justificat operațiunea de infiltrare și comportamentul autorităților care au exercitat-o.

În special, verifică dacă existau suspiciuni obiective că inculpatul era implicat în activități infracționale sau era predispus să săvârșească o infracțiune (Hotărârea în cauza Bannikova împotriva Rusiei, pct.38).

În cadrul acestei verificări, instanța de la Strassbourg ține seama de o serie de factori, precum existența antecedentelor penale, dacă fusese începută o cercetare penală împotriva persoanei respective, cui aparține inițiativa de a contacta inculpatul, în lipsa unor suspiciuni obiective că a fost implicat în activități infracționale sau predispus la săvârșirea unei infracțiuni (hotărârea în cauza Burak Hun împotriva Turciei, pct.44), dacă agenții statului au „participat” ori s-au „infiltrat” în activitatea infracțională, mai degrabă decât să o inițieze.

În cauza Miliniene împotriva Lituaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că, deși poliția a influențat cursul evenimentelor, în special oferind echipament tehnic unei persoane particulare, pentru a înregistra conversații și pentru a proba că au fost oferite stimulentele financiare inculpatului, poliția a „participat” la activități infracționale, și nu le-a inițiat, persoana particulară fiind la originea acestora. Persoana particulară a sesizat poliția, întrucât inculpatul i-a cerut mită, pentru a obține o soluționare favorabilă a cauzei sale, și, numai în urma depunerii plângerii, operațiunea, care privea verificarea temeiniciei plângerii, a fost autorizată de procurorul general-adjunct (Hotărârea în cauza Miliniene împotriva Lituaniei, pct.37-38); pentru un raționament similar, a se vedea deciziile din cauzele Sequieira împotriva Portugaliei și Eurofinacom împotriva Franței.

În acest caz, se constată că infracțiunea de luare de mită reținută în sarcina apelantului-intimat- inculpat Oprescu Sorin-Mircea se consumase anterior realizării flagrantului, întrucât pretinderea mitei a avut loc cu mult înainte de momentului remiterii efective a acesteia, după cum rezultă din denunțurile și declarațiile coroborate atât ale martorilor-denunțători Gogonea Teodor și Petroi Octavian-Alin, cât și ale inculpatului Popa Bogdan-Cornel.

Prin urmare, constată că, la momentul organizării flagrantului, existau suspiciuni obiective că inculpatul era implicat în activități infracționale de corupție și că organele de urmărire penală nu au realizat nici o influență de natură să îl instige pe inculpat să comită o infracțiune pe care, altfel, nu ar fi comis-o.

A mai susținut, în apel, că nu s-au stabilit, în mod concret, scopul și actele pe care trebuia sau nu trebuia să le îndeplinească, pentru primirea sumei de 25.000 euro.

Prin această afirmație, apelantul-intimat-inculpat ignoră, de fapt, întreg probatoriul administrat, din care rezultă, cât se poate de limpede, că, în calitatea sa de primar general și, prin urmare, de ordonator principal de credite, condiționa încheierea contractelor pentru lucrări sau prestări servicii publice de plata de mită, procentual la valoarea contractului.

În aceste condiții, este evident faptul că primirea mitei avea legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului, și nu era remisă în alte scopuri, legate de viața sa privată”, conchid magistrații în cazul faptei de luare de mită a lui Sorin Oprescu.

Oprescu „operează„ din străinătate

Sorin Oprescu a fost dat în urmărire generală de Poliția Română, după ce polițiștii care au vrut să-l ducă la penitenciar nu au reușit să dea de el la adresa de domiciliu.

Medicul Sorin Oprescu ar fi fugit din țară de acum două săptămâni, spun unele surse apropiate de caz. Acesta a ieșit din țară prin Vama Giurgiu. Oprescu s-ar afla în Austria, unde locuiește fiul său.

Context

Oprescu a fost condamnat recent la 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care proveneau din acte de corupţie.

Potrivit DNA, în perioada 2013 - 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.

Oprescu a condus primăria generală a Capitalei din 2008 până în 2015, când a fost arestat preventiv.