Cine aplică legea care interzice fumatul în spaţiile publice?

Parlamentarul Anton Doboş le-a pus gând rău celor care fumează în spaţiile publice. În acest scop, deputatul intenţionează să propună un proiect legislativ care să reglementeze viciul care a pus stăpânire peste ţara noastră. Este pierdut din vedere faptul că România are deja o lege care interzice fumatul în spaţiile publice încă din anul 2002, doar că aplicarea acesteia lasă de dorit

Românii fumători ar putea fi obligaţi să renunţe la acest viciu, atâta timp cât se află într-un spaţiu public. Este ideea pe care o promovează parlamentarul ieşean Anton Doboş, care a anunţat că doreşte să lupte împotriva fumatului pasiv la care românii sunt expuşi din cauza lipsei unei legi care să-i constrângă pe fumători să renunţe la acest obicei atunci când nu se află în spaţii special amenajate. „Am lansat în dezbatere publică un proiect prin care solicit oamenilor interesaţi de flagelul la care sunt supuşi nefumătorii să vină cu soluţii pentru a înlătura fumatului pasiv. Practic, este vorba despre respectul pe care ni-l purtăm”, a declarat deputatul ieşean. Potrivit acestuia, în Parlament există deja discuţii cu privire la o iniţiativă parlamentară care să reglementeze fenomenul fumatului în locurile publice. „Se adună semnături pentru acest proiect care se pare că are aderenţă la toate grupurile parlamentare şi care va intra pe ordinea de zi într-un timp relativ foarte scurt”, a punctat deputatul Anton Doboş.

Se lucrează la o lege care deja există?
Cuprinşi de dorinţa de a fi cât mai populari şi de „a da bine” în faţa electoratului, parlamentarii trec cu vederea legile care există deja, susţinând că reinventează roata. În România, fumatul în locurile publice este reglementat încă din anul 2002, prin Legea 349, publicată în Monitorul Oficial pe data de 6 iunie. Potrivit art.3 al. 1. „se interzice fumatul în spaţiile publice închise”. Aici fumatul este permis „numai în camere special amenajate cu respectarea următoarelor obligaţii: să servească exclusiv fumatului, să nu fie spaţiu de tranzit sau de acces în spaţiul public închis, să fie dotate cu sisteme de ventilaţie funcţionale care să asigure eliminarea fumului de tutun, să fie marcate, la loc vizibil, cu unul dintre următoarele indicatoare prin care să se indice Cameră pentru fumat sau Loc pentru fumat, astfel încât orice persoană să poată fi avizată asupra faptului că numai în acel spaţiu se poate fuma”. Cu privire la restaurante, baruri, discoteci sau alte locuri cu destinaţie similară, „se va delimita şi se va asigura ventilaţia spaţiilor destinate fumătorilor, astfel încât aerul poluat să nu pătrundă în spaţiul pentru nefumători”. Potrivit legii, încălcarea art.3 al.1 constituie o contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100 de lei la 500 de lei sau cu efectuarea a 20 de ore de muncă în folosul comunităţii, în cazul elevilor şi studenţilor contravenienţi, în condiţiile legii.

Citeşte şi Proiectele pentru care se vor lupta deputaţii ieşeni

Ce spun medicii?
În această luptă se înscriu şi medicii care susţin că interzicerea fumatului în locurile publice este un gest firesc, ce arată nivelul de educaţie al unui popor. „Este o cruzime să-i obligăm pe nefumători să inhaleze aerul poluat de noi şi să se expună astfel la nenumărate boli. Din acest motiv trebuie să pledăm pentru interzicerea fumatului în locurile publice”, declară dr. Aura Popa, medic primar şi doctor în ştiinţe medicale, din cadrul Institutul de Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C. Iliescu. Potrivit acesteia, un fumător pasiv ajunge în decursul a 10 ani să sufere de aceleaşi boli precum un fumător activ. „Fumatul pasiv produce boală cardiacă ischemică, diabet sau cancer, consecinţe pe care le suportă întreaga familie”, a explicat medicul.

Citeşte şi Dispar jumătate din parlamentarii ieşeni

Fumatul devine „disonanţă cognitivă” în România
Cu privire la fenomenul fumatul în locurile publice psihologii trag un semnal de alarmă, dat fiind că tot mai mulţi tineri cad în patima tutunului. „Fumatul nu este un viciu. Acest termen este prea blând. Vorbim despre o boală, o adicţie, ce apare în manualele de diagnostic, are un cod, iar fumătorul devine un pacient. Din păcate, societatea le prezintă tinerilor fumatul ca pe o normalitate. Dacă există o stigmă pentru persoanele care consumă alcool sau droguri, fumatul a devenit un obicei acceptat”, explică psihologul Bogdana Bursuc. Potrivit acesteia, tinerii sunt expuşi la mesaje contradictorii, fenomen care îi debusolează. „Vorbim despre efectele negative ale fumatului, dar părinţii fumează, avem legi care interzic acest fenomen în locurile publice, dar nimeni nu dă sancţiuni celor care le încalcă. S-a ajuns în România la o disonanţă cognitivă în ceea ce priveşte fenomenul fumatului”, punctează psihologul.
Având în vedere situaţia actuală, este drept că românii sunt expuşi unui risc major de îmbolnăvire din cauza fumatului pasiv, dar problema nu se datorează lipsei cadrului legal care să stopeze fenomenul în locurile publice, cum susţin parlamentarii, ci aplicabilităţii foarte reduse a legii peste care s-a aşternut praful. 

* * *
Fumatul pasiv are un aport de un deces din opt. Din nefericire, 31% dintre decesele cauzate de fumatul pasiv survin la copii, conform datelor furnizate de Agenţia Naţională Antidrog

* * *
„În spaţiile publice închise, fumatul este permis numai în camere special amenajate cu respectarea următoarelor obligaţii: să servească exclusiv fumatului, să nu fie spaţiu de tranzit sau de acces în spaţiul public închis, să fie dotate cu sisteme de ventilaţie funcţionale care să asigure eliminarea fumului de tutun, să fie marcate, la loc vizibil, cu unul dintre următoarele indicatoare prin care să se indice Cameră pentru fumat sau Loc pentru fumat, astfel încât orice persoană să poată fi avizată asupra faptului că numai în acel spaţiu se poate fuma”- extras Art.3 al Legii 349/2002