De ce a fost trimis la inchisoare fostul sef al Fiscului, Sorin Blejnar - o spaga de 12,5 milioane lei

 Calitatea de sef al Fiscului si suma mare de bani primita in schimbul traficarii influentei sale, circa 12,5 milioane de lei, au facut parte din motivele pentru care Curtea de Apel Bucuresti a decis condamnarea definitiva la 5 ani de inchisoare a lui Sorin Blejnar.

In aceeasi zi, Sorin Blejnar a fost in penitenciarul Rahova. "Este o decizie nedreapta. Nu ma asteptam la asa ceva", a spus fostul sef al Fiscului. Blejnar a condus Fiscul in perioada 2009-2012.

In motivarea deciziei de condamnare, Curtea de Apel sustine ca Sorin Blejnar a avut constant o atitudine nesincera "in pofida evidentei relevate a probelor administrate, nu si-a asumat faptele comise."

"Curtea apreciaza ca, aplicand inculpatului Blejnar Sorin o pedeapsa de 5 ani inchisoare cu executare prin privare de libertate, se realizeaza o justa individualizare a sanctiunii, in raport cu gravitatea in concret a faptei comise si periculozitatea autorului acesteia, ambele in suficienta masura relevate de probele dosarului," motiveaza judecatorii.

Motivarea sentintei a fost facuta publica la finalul lunii iulie.

In acest caz, Curtea de Apel Bucuresti a redus pedeapsa data de Tribunalul Bucuresti de la 6 la 5 ani, dupa ce instanta inferioara a retinut corect vinovatia fostului sef al Fiscului.

"In opinia Curtii, imprejurarile de fapt mentionate, cert rezultate din actele dosarului, sunt in masura sa justifice aplicarea unei pedepse intr-un cuantum mai scazut, respectiv de 5 ani inchisoare, pedeapsa ce exprima gradul de pericol social concret pe care il reprezinta infractiunea savarsita si asigura o justa sanctionare a acesteia si o eficienta folosire a sanctiunii aplicate."

Care sunt probele

Denunturile si declaratiile facute de mai multi directori din cadrul unor firme de IT au fost decisive in acest caz.

Potrivit acestora, Blejnar a solicitat plata unor procente de 15-20% din valoarea unor contracte de achizitii publice la nivelul ANAF.

Declaratii cheie impotriva fostului sef al Fiscului au facut si Gheorghe Stefan, zis Pinalti, fost edil PDL al orasului Piatra Neamt, Dan Stroe, fost director de Achizitii si Investitii Interne al ANAF, dar si mai multi martori care au avut identitate protejata.

In plus, instanta a avut in vedere si rapoartele financiare prin care erau descrise modul de transfer al banilor, prin mai multe companii, pentru a fi retrasi in numerar si dati spaga.

Acuzatiile DNA

Potrivit acuzatiilor DNA, "in perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin si celalalt functionar implicat in acest demers au primit suma totala de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip fantoma controlate de acestia, cu care societatea omului de afaceri a incheiat mai multe contracte fictive.

Din aceasta suma de bani, inculpatului Blejnar Sorin i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei".

Curtea de Apel Bucuresti a confiscat suma de 12,5 milioane lei.

"Examinand dosarul cauzei, procedand la propria evaluare a materialului probator, Curtea constata insa, contrar celor sustinute de apelantul intimat inculpat Blejnar Sorin, prin calea de atac exercitata si declaratiile date, ca probele administrate, atat in cursul urmaririi penale, cat si pe parcursul cercetarii judecatoresti, dovedesc, cu certitudine, savarsirea de catre apelantul intimat inculpat a faptei deduse judecatii, in modalitatea descrisa si retinuta de prima instanta," arata judecatorii.

Intalnirea de la Nisa

Martorii din acest dosar au relatat judecatorilor despre intalnirile dintre Sorin Blejnar si apropiatii acestuia si modul in care se discuta despre remiterea banilor sau despre incheierea contractelor.

Una din declaratii viza o intalnire la Nisa, in care Blejnar a discutat cu Pinalti, despre aceasta afacere.

"Curtea are in vedere si depozitiile martorei cu identitate protejata Banica Andrada, care a aratat, in cursul urmaririi penale, ca in vara anului 2012, in timp ce se afla la Nisa, Franta in zona pietonala, cu un grup de prieteni din care facea parte si Gheorghe Stefan, l-a recunoscut pe Blejnar Sorin, persoana cunoscuta din mass-media ca fiind presedintele ANAF, ca a participat in mod direct la o discutie intre Gheorghe Stefan si Blejnar Sorin, in cadrul careia cel din urma a facut afirmatia ca si-a rezolvat problema cu Berdila Horatiu Bruno (director intr-o firma IT - n.red.), Gheorghe Stefan spunandu-i ca Berdila Horatiu Bruno este directorul Romsys SRL, societate care a avut contracte cu ANAF si care ar fi platit pentru contractele obtinute comision catre Blejnar Sorin," arata Curtea de Apel Bucuresti.

Acest martor cu identitate protejata si-a mentinut declaratia si in fata judecatorilor. In timpul procesului, Sorin Blejnar a negat ca intalnirea de la Nisa ar fi avut loc.