Dupa marea eliberare, Ministerul Justitiei asteapta unda verde de la Parlament pentru marea gratiere

In fiecare an, Romania este condamnata sa plateasca sute de mii de euro detinutilor pentru conditiile improprii din penitenciare iar in aprilie Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a pronuntat decizia-pilot privind conditiile din penitenciarele din Romania.

Decizia statua ca statul roman are sase luni la dispozitie ca sa prezinte un plan de masuri care sa rezolve suprapopularea si conditiile din penitenciare.

Jurnalistii de la Mediafax au vrut sa afle daca planul a fost definitivat si ce contine el mai exact. Astfel, intr-un raspuns al Ministerului Justitiei se vorbeste despre construirea si modernizarea a aproape 9.000 de locuri de cazare in penitenciare, despre recursul compensatoriu care a intrat deja in vigoare, dar si despre gratierea totala sau partiala a detinutilor, conform proiectului trimis in Parlament si care a trecut deja tacit de una dintre camere.

Cat despre intregul calendar de masuri menite sa rezolve problemele din detentie, acesta va fi transmis la 25 ianuarie 2018, anunta MJ.

Marea gratiere

Institutia condusa de Tudorel Toader sustine ca parte din programul pentru a se alinia deciziei Curtii Europene a Drepturilor Omului, a fost adoptata si legea privind recursul compensatoriu, care a intrat in vigoare la jumatatea lunii octombrie a acestui an, pana in prezent fiind eliberati un numar de 674 de detinuti care au stat in conditii improprii.

In plus, aminteste ca Guvernul a aprobat o lege a gratierii si ca aceasta a fost deja adoptata tacit de Senat, urmand ca decizia finala sa fie luata in Camera Deputatilor.

"Mentionam, totodata, faptul ca Guvernul Romaniei a aprobat in data de 31 ianuarie 2017, la propunerea Ministerului Justitiei, un proiect de lege pentru gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate. Acesta a fost adoptat tacit de Senat (29.05.2017) si se afla in prezent in dezbaterea Camerei Deputatilor, in calitate de Camera decizionala.

Proiectul prevede gratierea totala a pedepselor de pana la 5 ani inchisoare si a masurilor educative cu durata de pana la 5 ani, precum si gratierea partiala, cu jumatate a pedepselor mai mari de 5 ani inchisoare aplicate femeilor insarcinate si persoanelor care au intretinere - ca unic intretinator - minori cu varsta de pana la 14 ani", spune raspunsul furnizat de catre institutia mentionata.

Mai departe este explicat faptul ca masura de clementa este incidenta numai asupra pedepselor sau masurilor educative aplicate pentru fapte savarsite anterior datei de 18 ianuarie 2017.

De asemenea, de gratierea colectiva nu beneficiaza cei care au primit condamnari pentru fapte savarsite in stare de recidiva si nici cei care s-au sustras de la executarea pedepsei sau a masurii educative privative de libertate. De asemenea, in considerarea gravitatii lor, sunt exceptate expres de la gratiere mai multe infractiuni prevazute in Codul penal si in legi speciale.

"Intrucat prin gratiere se inlatura - in tot, dupa caz, in parte - executarea pedepsei, proiectul va determina reducerea populatiei penitenciare; efectul sau concret sub acest aspect va putea fi evaluat numai dupa cunoasterea formei in care va fi adoptat de Parlament. (...) In cadrul Programului 'Justitie' finantat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, vor fi finantate, pentru perioada 2018-2023, o serie de masuri de investitii in infrastructura penitenciara prin care vor fi create minim 1.420 noi locuri de cazare", mai precizeaza Ministerul Justitiei.

Locuri in plus in inchisori si conditii mai bune

In continuare, MJ arata ca are in plan construirea a doua noi penitenciare, termenul de dare in folosinta, la capacitate maxima, fiind anul 2021.

"Planul este structurat in trei etape, care cuprind: etapa I (masuri pe termen scurt): 2016-2017 - locuri noi de cazare: 875 si locuri modernizate: 200; etapa a II-a (masuri pe termen mediu): 2018-2020 - locuri noi de cazare: 7.520 si locuri modernizate: 1.451; etapa a III-a (masuri pe termen lung): 2021-2023 - locuri noi de cazare: 2.500".

Totodata, a fost aprobata prin hotarare de guvern achizitia unui studiu de fezabilitate destinat construirii penitenciarului P 47 - Berceni, judetul Prahova.

Ministerul mai aminteste si de hotararea de guvern prin care doua imobile aflate in domeniul public al statului, la MApN, au fost transferate la Administratia Nationala a Penitenciarelor pentru a fi spatii de cazare pentru persoane private de libertate, mai arata ministerul.

Nutritionisti pentru detinuti

Ministerul Justitiei mai arata ca, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrana, se asigura, zilnic, norme calorice diferentiate fiecarei categorii de persoane private de libertate, pentru fiecare norma de hrana.

De asemenea, detinutii mai beneficiaza si de o serie de suplimente alimentare, daca presteaza activitati productive (munca usoara sau grea) sau sufera de anumite afectiuni medicale (detinuti bolnavi de TBC, bolnavi neuropsihic, distrofici).

In conditiile in care alimentatia persoanelor private de libertate din subordinea ANP se realizeaza in temeiul unui act normativ elaborat acum peste 20 de ani, Ministerul Justitiei a initiat elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrana, in timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, proiect care urmareste o serie de modificari ale actului normativ mentionat, cu scopul aducerii in actualitate a normelor legale care disciplineaza drepturile de hrana ale persoanelor private de libertate, in acord cu evolutia legislatiei executional-penale din 1994 (anul emiterii actului normativ ce se doreste a fi modificat) pana in prezent.

Acest proiect a fost adoptat de catre Guvern, in prezent fiind supus dezbaterii parlamentare la Senat, in calitate de prima camera sesizata - proiect de lege pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului 26/1994 privind drepturile de hrana, in timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta.

Totodata, se mai au in vedere aspecte precum: includerea sintagmei "persoane private de libertate" in titlul actului normativ; eliminarea din textul legal a sintagmei "persoane contraveniente", in conditiile in care in Romania privarea de libertate nu poate avea drept temei o sanctiune contraventionala; egalizarea baremurilor calorice ale normelor de hrana a persoanelor retinute sau arestate preventiv cu cel al persoanelor condamnate; stabilirea unor baremuri calorice minime pentru normele de hrana ale persoanelor private de libertate.

Reprezentantii ministerului si-au propus si stabilirea de catre nutritionisti a unor baremuri calorice minime pentru normele de hrana ale persoanelor private de libertate, pentru a li se furniza necesarul zilnic de calorii.

"Pentru fundamentarea acestor baremuri calorice au fost avute in vedere o serie de ghiduri si carti de specialitate in domeniul alimentatiei sanatoase, precum si recomandarile Institutului de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice N. Paulescu, Institutului de Boli Infectioase Prof. dr. Matei Bals si Institutului de Pneumologie Marius Nasta", mai arata sursa citata.