Elena Udrea a RĂBUFNIT după motivarea condamnării: 'O dau în judecată pe Claudia Jderu. Înțelegeți cât de nebună este condamnarea?'

Elena Udrea a declarat marți, la Antena 3, după publicarea motivării deciziei de condamnare a sa la 8 ani de închisoare cu executare, că o va da în judecată pe judecătoarea Claudia Jderu, de la Curtea de Apel București, care a pronunțat sentința. Udrea a spus că motivarea este „absurdă” și că judecătoarea nu poate explica cum a condamnat-o pentru niște fapte care la momentul producerii acestora nu reprezentau infracțiuni potrivit legislației penale.

 

„Ce este esential este ca m-au condamnat pentru 4 fapte neprevazute de legea penala in 2009. Asta nu are cum sa explice. Cum poti sa condamni pe cineva in baza unor conventii europene, rapoarte greco si documente subsecvente, nu in baza Codurilor Penale? Este o enormitate. Argumentele pur si simplu fac de ras pregatirea pe care ar trebui sa o aiba (judecatoarea). Cum sa spui ca am spalat bani in 2009 pentru fapte din 2010? Este absurd. O sa-i fac plangere penala dnei Jderu si sesizare la CSM poate cineva o trage la raspundere. Intelegeti cat de nebuna este aceasta condamnare?”, a declarat Elena Udrea.

Claudia Jderu a fost blestemată de Elena Udrea după ce a pronunțat sentința. „Femeia asta a dat o decizie absurdă! Nu știu cum va dormi la noapte! O blestem să simtă copiii ei ce simte copilul meu. Nu înțeleg cum va dormi această femeie liniștită la noapte”, a declarat fostul ministru.

Dosarul campaniei din 2009

Fostul ministru Elena Udrea a fost condamnată, marţi, de Curtea de Apel Bucureşti la 8 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită şi spălare a banilor în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009.

Udrea a primit mai multe pedepse, cuprinse între 3 şi 6 ani, pentru săvârşirea celor două infracţiuni. Instanţa le-a contopit, iar la condamnarea cea mai grea, de 6 ani, a fost adăugat un spor, urmând ca ea să execute în final 8 ani închisoare.

În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnată la 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Ea a primit 3 ani pentru instigare la delapidare şi două pedepse pentru instigare la spălarea banilor, de 3 şi 5 ani, acestea au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 5 ani cu executare.

De asemenea, jurnalistul Dan Andronic, trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat.

Alte condamnări: Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări) - 6 ani pentru luare de mită; Victor Tarhonm (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) - 4 ani cu suspendare pentru luare de mită; Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal) - 3 ani cu suspendare pentru delapidare.

Pe latură civilă, instanţa a dispus confiscarea sumei de aproximativ un milion de lei de la Elena Udrea.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (2 fapte) şi spălare a banilor (5 fapte), potrivit DNA.

Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este judecată pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor (2 fapte), iar jurnalistul Dan Andronic este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În dosar, au mai fost deferiţi justiţiei Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării, acuzat de luare de mită; Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, acuzat de luare de mită, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, acuzat de delapidare.

Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

"Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă", mai spune DNA.

Concret, în perioada octombrie - noiembrie 2009, Elena Udrea, care îndeplinea funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, l-a determinat Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de 918.864 lei de la reprezentantul unei societăţi comerciale (om de afaceri), în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare.

Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului "Schi în România".

Anchetatorii arată că, în cadrul acestui program, decontarea cheltuielilor efectuate de societăţile comerciale depindea de deciziile ministrului, care stabilea prioritatea plăţilor. În condiţiile în care nu existau reguli scrise, general aplicabile, care să stabilească criteriile de prioritizare şi existau diferenţe semnificative între finanţarea unor proiecte similare, societăţile care executau lucrări depindeau de deciziile Elenei Udrea. Întârzierile la decontare puteau atrage incapacitatea de plată a societăţilor, în condiţiile în care sumele avansate proveneau din credite bancare.

Astfel, Elena Udrea i-a indicat lui Gheorghe Nastasia atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societăţii comerciale în schimbul asigurării finanţării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât şi denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei).

În perioada 27 noiembrie - 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale. În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală.

În aceeaşi perioadă, Elena Udrea l-a determinat pe Victor Tarhon, preşedintele CJ Tulcea, să pretindă şi să primească de la reprezentantul unei alte societăţi comerciale (om de afaceri) suma de 691.029 lei, pentru a asigura buna derulare a unor contracte şi efectuarea la timp a plăţilor. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu CJ Tulcea mai multe contracte finanţate de MDRT.

Astfel, în perioada 26 octombrie - 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a patru firme, în baza unor contracte fictive de consultanţă şi servicii de publicitate, suma totală de 691.029 lei. DNA susţine că nici de această dată serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale.

Procurorii mai arată că, în luna decembrie 2009, Ioana Băsescu i-a cerut lui Silviu Ioan Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidenţiale, care se desfăşurase în toamna aceluiaşi an.

În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de Silviu Ioan Wagner a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, preţul menţionat în cuprinsul contractului fiind indicat de Ioana Băsescu, care a şi intermediat încheierea tranzacţiei.

În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010, s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferenţa de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziţia lui Wagner, ca urmare a faptului că nu a primit niciun document justificativ pentru suma achitată în avans. Şi de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de Wagner neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi şi nu mai achiziţionase niciodată publicitate de asemenea valoare).

Mai mult, firma "prestatoare" nu desfăşurase anterior activităţi comerciale semnificative şi nu avea experienţă relevantă în domeniul publicităţii. Pe 19 februarie 2010, la două zile de la încasarea banilor, firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de Giovanni-Mario Francesco, care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu.

DNA arată că între cele două societăţi nu au existat în realitate niciun fel de operaţiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracţionale a banilor proveniţi din prejudicierea societăţii de stat reprezentată de Wagner.

În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obţinută a fost folosită în interes personal de Ioana Băsescu şi Giovanni-Mario Francesco pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba şi a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării.

Conform DNA, la data de 1 iulie 2009, Giovanni-Mario Francesco, acţionând în calitate de administrator şi unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală şi punerea la dispoziţie de echipamente şi aparatură audio-video. Conform contractului, în schimbul acestor servicii, societatea administrată de Giovanni-Mario Francesco a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile şi taxa pe valoarea adăugată colectată nu se regăsesc în declaraţiile fiscale iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei şi impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei).

Procurorii afirmă că, la instigarea Ioanei Băsescu, suma astfel obţinută a fost folosită de Giovanni-Mario Francesco pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfăşurată în cursul anului 2009 pentru alegerea preşedintelui României. Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienţei infracţionale a banilor.

În plus, în perioada octombrie - noiembrie 2009, Ioana Băsescu l-a determinat pe Giovanni-Mario Francesco să realizeze operaţiuni fictive prin care suma de 735.098 lei provenită din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală a fost transferată către trei firme, pentru a achita servicii prestate în cadrul campaniei electorale în favoarea candidatului Traian Băsescu. Transferurile au fost intermediate de Elena Udrea şi Ioana Băsescu, care i-au comunicat lui Giovanni-Mario Francesco datele societăţilor către care urmau să fie efectuate plăţile.

De asemenea, în perioada octombrie - noiembrie 2009, Elena Udrea a folosit suma totală de 305.118 lei în numerar, provenită din infracţiuni de corupţie, pentru plata unor servicii de publicitate electorală, prin intermediul unor contracte fictive încheiate de persoane interpuse care nu au beneficiat în realitate de serviciile prestate.

"La data de 22.09.2016, fiind audiat ca martor în prezentul dosar, inculpatul Dan Andronic a făcut mai multe afirmaţii nereale cu privire la împrejurările esenţiale ale cauzei, prin care a urmărit să îngreuneze tragerea la răspundere penală a inculpatelor Elena Udrea şi Ioana Băsescu. Astfel, inculpatul a susţinut că suma de 668.304 lei primită în lunile noiembrie - decembrie 2009 de la două societăţi administrate de Giovanni-Mario Francesco reprezintă preţul unor servicii de consultanţă fără legătură cu campania electorală, că aceste servicii nu s-au mai prestat, dar că nu a putut restitui sumele încasate deoarece nu a reuşit să îl mai contacteze pe Giovanni-Mario Francesco. De asemenea, a susţinut că Elena Udrea şi Ioana Băsescu nu au avut nicio implicare în realizarea acestor plăţi şi că, pe parcursul cercetărilor, nu a avut nicio discuţie cu acestea", precizează DNA.

Procurorii arată că, din probele administrate, rezultă că cele două contracte au un caracter fictiv şi transferurile au fost realizate la cererea Elenei Udrea şi Ioanei Băsescu pentru plata serviciilor de consultanţă politică prestate candidatului de Dan Andronic şi de o societate străină iar după declanşarea cercetărilor, Dan Andronic a transmis copia unui contract către Ioana Băsescu, prin intermediul Elenei Udrea, pentru a fi folosită în faţa autorităţilor.

"Societăţile administrate de Giovanni-Mario Francesco nu aveau angajaţi, cifra de afaceri şi obiectul de activitate nu implicau achiziţia de servicii de consultanţă iar asociaţii şi administratorul nu îl cunoşteau pe Dan Andronic. Totodată, după încasarea banilor, Dan Andronic a transferat către societatea străină de consultanţă suma de 125.000 USD, reprezentând comision de succes pentru câştigarea alegerilor", mai afirmă DNA.