Explicatia BEC dupa ce a decis ca partidele pot face copii ale listelor electorale suplimentare

Responsabilitatea prelucrarii datelor cu caracter personal apartine formatiunii politice, care trebuie sa justifice interesul legitim urmarit prin realizarea unor copii ale listelor electorale suplimentare, anunta Biroul Electoral Central (BEC), prin intermediul unui comunicat.

Precizarile sunt facute dupa ce, pe 18 noiembrie, Asociatia Specialistilor in Confidentialitate si Protectia Datelor (ASCPD) avertiza ca datele persoanelor inscrise pe listele suplimentare la alegerile din 10 noiembrie au ajuns, printr-o simpla cerere, in posesia partidelor politice.

"Adoptarea Deciziei nr. 84/D/4.11.2019 de catre BEC nu face decat sa asigure un cadru adecvat, in acord cu reglementarile comunitare si nationale, pentru valorificarea unei posibilitati recunoscute de legiuitor formatiunilor politice, ca operatori de date cu caracter personal, cu sublinierea responsabilitatii ce le revine pentru luarea tuturor masurilor adecvate ca utilizarea listelor electorale suplimentare sa se realizeze doar in scopul satisfacerii intereselor legitime ale acestora legate de procesul electoral", explica situatia BEC.

In acest sens, Biroul Electoral Central reaminteste ca a adoptat Decizia nr. 84/D/04.11.2019 in vederea indeplinirii atributiunii expres reglementate de dispozitiile art. VII din OUG 64/2019, care arata ca "reprezentantii formatiunilor politice in birourile electorale ale sectiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, in conditiile stabilite prin decizie a BEC".

BEC mentioneaza ca la adoptarea deciziei mentionate au fost avute in vedere exigentele impuse de regulamentele europene in domeniu, dar si punctul de vedere exprimat de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.

"Totodata, Biroul Electoral Central a tinut cont de dreptul formatiunilor politice, in calitatea lor de operatori de date cu caracter personal, recunoscuta ca atare prin dispozitiile art. 2 alin. 1 lit f din Legea nr. 190/2018", precizeaza sursa citata.

Sunt citate si prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, conform carora "pana cel mai tarziu cu 10 zile inaintea datei alegerilor, dar nu mai tarziu de 24 de ore de la solicitare, primarii sunt obligati sa puna la dispozitia partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri, la cererea si pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral, cuprinzand alegatorii din respectiva unitate administrativ-teritoriala, respectiv numele, prenumele, data nasterii si domiciliul, precum si sectia de votare la care au fost arondati, pe suport electronic sau hartie".

BEC subliniaza ca "nu este suficienta formularea unei simple cereri, ci este necesara justificarea interesului legitim urmarit" de formatiunea politica prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare.

"Justificarea unui interes legitim trebuie sa se faca de catre titularul cererii (formatiunea politica) in concret, in legatura cu fiecare solicitare de eliberare a unor astfel de copii de liste suplimentare si trebuie identificat ca atare de catre presedintele sectiei de votare", mai arata reprezentantii Biroului Electoral Central.

Potrivit BEC, responsabilitatea prelucrarii datelor cu caracter personal, potrivit art. 4 alin. (2) din Decizia nr. 84/D/04.11.2019, apartine formatiunii politice, deoarece ea este operator de date cu caracter personal, iar nu reprezentantul formatiunii in biroul electoral al sectiei de votare.

"Aceasta prelucrare nu se poate realiza decat cu respectarea stricta a garantiilor referitoare la informarea persoanei vizate, la garantarea transparentei, asa cum rezulta din art. 9 alin. (2) din Legea nr. 190/2018. (...) Reprezentantul formatiunii politice in biroul electoral al sectiei de votare exercita o functie ce implica autoritatea de stat, utilizarea de catre acesta a datelor personale ale alegatorilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost obtinute, atragand, pe langa raspunderea partidelor politice, si raspunderea acestuia", mai spune BEC.

Biroul Electoral Central nu poate avea calitatea de operator asociat pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, iar termenul pentru stocarea datelor cu caracter personal nu poate fi mai mare de 6 luni de la data publicarii rezultatului alegerilor in Monitorul Oficial, mentioneaza sursa citata.